Prin hipertensiune arterială (HTA) se înţelege presiunea prea mare de curgere a sângelui prin artere. Hipertensiunea este un efect care se manifestă datorită unor cauze necunoscute de medicină (hipertensiune idiopatică) sau a unor boli (hipertiroidie, boli renale, diabet, boli ale inimii) şi este foarte periculoasă deoarece adesea nu prezintă nici un semn sau simptom alarmant. Vârsta medie de apariţie a HTA este de 45 de ani.

Creşterea tensiunii arteriale are două mari efecte negative asupra organismului uman: îmbătrânirea vaselor de sange şi suprasolicitarea inimii.

Cele mai importante complicaţii ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficienţa cardiacă, angina pectorală şi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienţa renală.

De asemenea, hipertensiunea arterială contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroză. Astfel, se ajunge la îngroşarea vaselor şi la frânarea aportului de oxigen în ţesuturi. Un rol extrem de important în reducerea valorilor tensionale îi revine dietei alimentare şi modificării stilului de viaţă, după caz, prin scăderea în greutate, renunţarea la tutun şi cafea, reducerea consumului de alcool şi a alimentelor care favorizează ateroscleroza, şi prin creşterea activităţii fizice.

Măsurile generale legate de modificarea stilului de viaţă trebuie instituite la momentul adecvat în rândul tuturor pacienţilor, inclusiv la cei care necesită tratament farmacologic hipotensor, cu scopul de a reduce valorile tensiunii arteriale, de a controla alţi factori de risc cardiovascular, precum şi de a reduce dozele de medicamente. Scăderea în greutate este prima recomandare pentru persoanele hipertensive supraponderale, pentru fiecare kilogram pierdut, valorile tensionale scăzând cu aproximativ 1 mm Hg.

Dieta alimentară a pacientului hipertensiv ar trebui să se axeze pe alimente cu un conţinut redus de sare. Scăderea consumului de sare trebuie facută treptat, începând cu eliminarea alimentelor foarte sărate – mezeluri, telemea, brânză de burduf, brânză topită, brânzeturi fermentate, caşcaval, măsline, murături, conserve- precum şi renunţarea la adăugarea sării şi condimentelor (vegeta, delikat etc) la mâncărurile preparate în casă.

Trebuie acordată atenţie şi dietei hidrice, punându-se accent pe consumul de apă plată cu un conţinut de sare mai mic de 10 mEq/l. La fel de importantă este şi scăderea aportului caloric, prin reducerea consumului de grăsimi animale şi dulciuri concentrate. S-a demonstrat că o creştere a aportului de potasiu, magneziu şi calciu, alături de reducerea aportului de sare, contribuie, prin creşterea eliminării urinare de sodiu, la scăderea valorilor tensionale. De asemenea, sunt indicate alimente care conţin iod, vitamina C şi acizi graşi Omega-3 şi Omega-6.

Alimente bogate în potasiu: germeni de grau, fulgi de cartofi, pătrunjel, leguminoase (în special soia), mere, stafide, caise (uscate), piersici (uscate), prune (uscate), fistic, migdale dulci, castane, smochine, curmale, arahide şi drojdie de bere.

Alimente bogate în iod: galbenuş de ou (crud), ridiche, brocoli, spanac, ciuperci champignon, arahide, caju.

Acizi graşi (Omega-3, Omega-6) se găsesc în: ulei de cânepă, uleiuri vegetale extravirgine, seminţe, nuci. Acestea scad colesterolul şi împiedică depunerea lui pe artere.

Abandonarea fumatului şi cafelei sunt măsuri extrem de importante în reducerea valorilor tensiunii arteriale. De asemenea se recomandă evitarea băuturilor excitante precum Coca–Cola, Pepsi, ceai negru, energizante şi reducerea băuturilor alcoolice. Reglarea tensiunii arteriale poate fi facută prin consumul adecvat de legume, fructe şi alimente sărace în lipide.

Ceea ce nu trebuie să lipsească din dieta unei persoane hipertensive sunt cerealele integrale, carnea de pasăre, peştele şi nucile. Cerealele integrale includ: pâine, cereale ce pot fi consumate la micul dejun, orez şi paste făinoase. Trebuie acordată o atenţie mare cerealelor integrale, deoarece acestea conţin mai multe fibre şi nutrienţi comparativ cu cerealele rafinate; de exemplu se poate utiliza orezul brun în locul orezului alb, pastele făinoase integrale în locul celor obişnuite şi pâinea cu cereale integrale în locul pâinii albe.

Trebuie optat pentru alimentele care conţin pe etichete marcajul “100% cereale integrale” sau “100% făina integrală”. Cerealele sunt în mod normal sărace în lipide, de aceea se recomandă evitarea adăugarii la prepararea acestora a untului, cremelor şi sosurilor de brânză. Legumele precum roşiile, morcovii, brocoli, cartofii dulci, verdeţurile sunt legume bogate în fibre, vitamine şi minerale precum potasiu şi magneziu. Legumele pot fi asociate cerealelor, constituind un fel principal. Se pot utiliza atât legume proaspete cât şi congelate, însă trebuie acordată grijă celor congelate, acestea putând avea adaos de sodiu. Se recomandă cura cu suc de ţelină şi morcov (150 ml pe zi), dar şi consumul de ţelină şi morcov sub forma de salată, în cure de 6 săptămâni. Acest remediu are şi capacitatea de a reduce colesterolul.

Majoritatea fructelor nu necesită preparare pentru a face parte din dieta zilnică. La fel ca şi legumele, acestea sunt bogate în fibre, potasiu şi magneziu şi sunt de obicei sărace în lipide, cu excepţia fructelor – avocado şi nuca de cocos. Se recomandă adăugarea de fructe la mesele principale, precum şi consumarea acestora ca şi gustare între mesele principale. Se pot prepara şi deserturi gustoase combinând fructele cu iaurt dietetic sau cu conţinut redus de grăsimi, fără a adăuga zahăr.

Ori de câte ori este posibil, se recomandă consumul fructelor cu coajă, datorită conţinutului crescut în fibre şi nutrienţi. Se recomandă atenţie doar la consumarea citricelor şi sucurilor de citrice precum grapefruit, deoarece acestea pot interacţiona cu diverse medicamente (spre exemplu anticoagulantele), motiv pentru care trebuie discutat cu medicul curant dacă acestea pot face parte din dieta zilnică a pacientului.

Lactatele precum laptele, iaurtul, brânza şi foarte multe alte produse derivate, sunt o sursă majoră de calciu, vitamina D şi proteine, însă trebuie alese cu mare atenţie cele care au conţinut moderat sau redus în grăsimi, deoarece pot fi o sursă importantă de grăsimi, de regulă grăsimi saturate. În condiţiile intoleranţei la produsele lactate, se pot alege produse fără lactoză sau se pot administra produse ce conţin enzima lactaza pentru evitarea manifestărilor clinice ale intoleranţei. Nu se recomandă consumul excesiv de brânzeturi, chiar dacă acestea au un conţinut sărac în grăsimi, din cauza nivelului crescut de sare.

Consumul cărnii de pasăre şi peşte reprezintă o sursă bogată de proteine, vitamine B, fier şi zinc, însă deoarece şi varietaţile de carne slabă conţin grăsimi şi colesterol, nu se recomandă ca aceasta să fie componentul principal al mesei la pacienţii cu hipertensiune arterială; recomandarea este ca porţia de carne la o masă să reprezinte o treime, maxim o jumătate din porţia de legume. Înainte de preparare trebuie îndepartată pielea şi grăsimea, iar prepararea ar trebui făcuta prin fierbere, coacere sau prăjire la grătar, în loc de prăjirea în ulei. De asemenea, se recomandă consumul de somon, hering şi ton la pacienţii hipertensivi. Aceste tipuri de peşte au un conţinut extrem de bogat în acizi graşi Omega-3 ce ajută la scăderea nivelului de colesterol total.

Migdalele, seminţele de floarea soarelui, fasolea, mazărea şi lintea sunt surse bogate de magneziu, potasiu şi proteine. De asemenea, sunt bogate în fibre şi fitochimicale (licopen) ce reprezintă constituienţi ce protejează împotriva afecţiunilor cardiovasculare şi cancerigene. Porţiile din aceste produse ar trebui să fie moderate şi servite doar de câteva ori pe săptămână, din cauza aportului crescut de calorii. Nucile sunt bogate în grăsimi, însă tipurile de grăsime sunt sănătoase, fiind reprezentate de grăsimile mononesaturate şi acizii graşi Omega-3. Ca urmare a aportului caloric crescut, acestea trebuie consumate în cantităţi moderate, putând fi adaugate ca supliment la salate sau cerealele de la micul dejun.

Produsele pe baza de soia, precum tofu, sunt o bună alternativă la produsele din carne, deoarece acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali necesari organismului. Grăsimile şi uleiurile ajută organismul să absorbă o serie de vitamine esenţiale şi promovează buna funcţionare a sistemului imunitar. O cantitate ridicată de grăsimi în alimentaţie, creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, diabetului şi obezitătii. Grăsimile saturate şi cele trans-saturate sunt principalii responsabili de creşterea colesterolului şi creşterea riscului de boală coronariană, motiv pentru care trebuie consumate cantităţi moderate de carne, unt, lapte integral, ouă, slanină, ulei de palmier sau nucă de cocos. Trebuie evitate grăsimile trans, întalnite de obicei în alimente procesate precum biscuiţi sau produse de patiserie. Se recomandă citirea cu atenţie a tabelelor cu informaţii privind compoziţia alimentelor precum: margarina şi dressing-urile pentru salate, pentru a le alege pe cele cu concentraţia cea mai mică de grăsimi saturate şi fără grăsimi trans-saturate.

Dulciurile nu ar trebui să fie excluse în totalitate din dietă, ci doar moderate cantităţile. În alegerea dulciurilor adecvate pentru consum la persoanele cu hipertensiune arterială trebuie să se ţină cont de cele cu conţinut redus de grăsimi sau fără grăsimi precum şerbeturi, îngheţată de fructe, jeleuri, bomboane, biscuiţi graham. Îndulcitorii artificiali precum aspartamul (NutraSweet, Equal, Spoonful, Equal-Measure) sau sucraloza (Splenda) pot ajuta la potolirea poftei de dulce la persoanele hipertensive atunci când se folosesc în cantităţi moderate. Nu se recomandă utilizarea zahărului pentru ca acesta nu are valoare nutriţională, ci doar calorică. În cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, săptămânal, o zi de cruţare numai cu legume şi fructe, iar la persoanele obeze cura se prelungeşte la 2-3 zile pe săptămână. În restul zilelor se trece la o alimentaţie cu legume şi fructe, bogate în săruri de potasiu şi în vitamine, care degradează colesterolul din ficat şi din vasele sanguine. Dintre legumele şi fructele proaspete se recomandă a se consuma zilnic usturoi, ceapă, praz, salată verde, leuştean, mazăre, fasole (păstăi şi boabe), tomate, ţelină (rădăcini şi frunze), sfeclă roşie, hrean, pere, pepene verde, banane. Acestea asigură o bună funcţionare a arterelor prin conţinutul ridicat în fibre, vitamine şi elemente nutritive.

Sunt interzise: carnea de porc, raţă şi gâscă, mezeluri, afumături, grăsimi animale, prăjeli, vânat, peşte gras de crescătorie şi sărat, organe, conserve din carne şi peşte, brânzeturi sărate, caşcaval, gălbenuş de ou, condimente iuţi, murături, produse zaharoase, snacks-uri, fructe oleaginoase, cafea, tutun, ape minerale sodate, băuturi acidulate şi alcoolice.