Close

Reflexoterapia sau masajul reflexogen – o str─âveche metod─â terapeutic─â cu efecte imediate, este┬á o ┼čtiin┼ú─â bazat─â pe practic─â. Medicina tradi┼úional─â atribuie reflexoterapiei milenii de experien┼ú─â, rezultatele fiind probate de amelior─âri sau vindec─âri confirmate de toate persoanele care au beneficiat de acesta metoda. Reflexoterapia are c─â tehnica de tratament masarea t─âlpilor, palmelor sau capului, ├«n zonele corespunz─âtoare punctelor de proiec┼úie a diferitelor organe ale corpului, ea asociindu-se ├«n mod obi┼čnuit ┼či cu presopunctur─â. Principalul scop al reflexoterapiei ┼či presopuncturii este eliminarea toxinelor ┼či stimularea tuturor func┼úiilor organismului. Cele dou─â metode de tratament sunt complet inofensive, f─âr─â efecte secundare sau nocive, fiind eficiente la toate v├órstele.

Reflexoterapie – ofer─â solu┼úii pentru rezolvarea urm─âtoarelor disfunc┼úii sau afec┼úiuni: insomnii, stres, migrene, oboseala, afec┼úiuni ale vezicii biliare, tulbur─âri endocrine, celulit─â, obezitate, constipa┼úie, astm bron┼čic, infertilitate, impoten┼ú─â, tulbur─âri de menopauza, etc.

Reflexoterapia corecteaza cei trei factori negativi implica┼úi ├«n procesul de boal─â: congestia, inflama┼úia ┼či tensiunea.

Afec┼úiunile congestive sunt responsabile de apari┼úia tumorilor; afec┼úiunile inflamatorii sunt cele precum colita, bron┼čita sau sinuzita; tensiunea este responsabil─â de diminuarea eficien┼úei sistemului imunitar. ┼×edin┼úele de reflexoterapie urm─âresc ├«n primul r├ónd ├«mbun─ât─â┼úirea circula┼úiei ├«n organism ┼či accelerarea elimin─ârii reziduurilor, astfel ├«nc├ót toxinele s─â nu se mai acumuleze ├«n concentra┼úii d─âun─âtoare ├«n ficat, rinichi sau intestin. De asemenea, prin reflexoterapie se poate realiza sc─âderea senza┼úiei de durere prin stimularea eliber─ârii de endorfine – analgezice naturale ale organismului – din glanda hipofiza din creier ├«n fluxul sanguin. Reflexoterapie – ac┼úiunea cea mai eficienta c├ónd este folosit─â pentru tratarea ├«ntregului organism ┼či nu numai pentru anumite afec┼úiuni. ├Än acest mod, ea ├«mbun─ât─â┼úe┼čte toate func┼úiile organismului, ceea ce stimuleaz─â procesul natural de vindecare, f─âc├óndu-l mai rapid ┼či mai eficient.

Cele zece zone energetice

Reflexoterapie – are la baza prezenta ├«n organism a zece zone energetice. Aceste zone sunt longitudinale, ├«ntinz├óndu-se de la baza corpului – de la picioare – p├ón─â ├«n cre┼čtetul capului. Aceasta distribu┼úie energetic─â a fost descoperit─â spre sf├ór┼čitul secolului XIX de un american, dr. William Fitzgerald, un specialist ├«n O.R.L. ├Än perioada ├«n care a lucrat la spitale din Paris, Viena ┼či Londra, Fitzgerald a descoperit c─â putea ameliora durerea dintr-o parte a corpului pacientului prin ap─âsare ├«ntr-o alt─â zon─â. El ┼či-a perfec┼úionat tehnic─â, ├«nv─â┼ú├ónd c─â dac─â aplica presiune la nivelul degetelor cu ajutorul unui bandaj elastic pe fiecare falang─â mijlocie ┼či cu ajutorul unor mici c├órlige pe v├órfurile degetelor, putea produce efecte anestezice locale la nivelul bra┼úelor, p─âr┼úilor laterale ale g├ótului, ochiului, urechii ┼či fetei. Nu trebuie s─â uit─âm faptul c─â ├«n perioada ├«n care practic─â dr. Fitzgerald, ├«n anii 1880, anestezia era la ├«nceputuri. M─â┼čtile cu cloroform erau utilizate, dar mai mul┼úi pacien┼úi mureau din cauza anesteziei dec├ót a interven┼úiilor chirurgicale Ce facem, instinctiv, c├ónd avem o durere de cap sau o indigestie? De regul─â, punem m├óna pe zona dureroas─â pentru a ne u┼čura ├«ntr-o oarecare m─âsur─â durerea. A┼čadar, exist─â un instinct primar care ne face s─â ap─âs─âm locul dureros pentru ameliorarea simptomelor. Cele zece zone sunt ├«mp─âr┼úite ├«n cinci perechi, numerotate de la 1 la 5, pe fiecare parte a corpului. Zona 1 trece prin degetele mari de la m├óini, pe fiecare parte a corpului ┼či parcurge zona median─â a corpului, partea interioar─â a picioarelor, a bra┼úelor ┼či coloana vertebral─â.

O dereglare a fluxului energetic pe acest traseu poate afecta orice organ sau func┼úie din aceast─â zon─â. Zona 1 este de obicei cea mai sensibil─â pe picioarele oamenilor, deoarece pe ea se afla multe p─âr┼úi vitale ale organismului – nasul, gura, g├ótul, coloana vertebral─â ┼či organele genitale. Lucr├ónd numai asupra reflexelor coloanei vertebrale de la nivelul picioarelor este posibil─â ameliorarea multor manifest─âri fizice nepl─âcute, deoarece nervii cu originea ├«n zona vertebral─â stimuleaz─â activitatea ├«ntregului organism.

Zona 2 are ca limite degetul ar─ât─âtor ┼či al doilea deget de la picior; ├«n acela┼či fel se poate continua p├ón─â la divizarea corpului ├«n zece zone. Aceasta metode de ├«mp─âr┼úire a corpului ├«n canale energetice sau meridiane, este similar─â principiului care st─â la baza presopuncturii ┼či acupuncturii. Cu toate acestea, c├ónd este vorba de reflexoterapie, nu sunt importante meridianele ├«n sine ┼či nici punctele identificate sau numerotate. ├Än locul lor, accentul se pune pe harta corpului care arat─â c─â fiecare zon─â sau organ din organism este oglindit─â pe t─âlpi ┼či degetele de la picioare, ca ┼či pe palme ┼či degetele de la m├óini. Alt─â diferen┼ú─â important─â ├«ntre reflexoterapie ┼či presopunctura sau alte terapii bazate pe utilizarea meridianelor este legat─â de tehnic─â de utilizare a policelui ┼či a degetelor pentru relaxarea punctelor reflexogene de pe picioare ┼či m├óini.

C├ónd un punct de pe meridian este blocat, fluxul energetic scade sau se acumuleaz─â, iar ├«n acel punct apare congestia. ├Än timp, aceasta congestie se poate manifesta fizic sub form─â de disfunc┼úie a zonei sau organului respectiv. Pe de alt─â parte, dac─â blocajul este ├«ndep─ârtat prin ┼čedin┼úe de reflexoterapie, iar echilibrul adecvat ┼či func┼úia normal─â se restabilesc, procesul de auto vindecare poate ├«ncepe, iar simptomele ┼či durerea vor disp─ârea. Eficien┼úa reflexoterapiei se bazeaz─â pe procesul simplu al elimin─ârii blocajelor de flux energetic ├«n vederea activ─ârii procesului de autoconservare.

T─âlpile: oglind─â a corpului

T─âlpile reflect─â ├«ntr-adev─âr conforma┼úia corpului. Cei largi ├«n spate vor avea t─âlpi mai late de la articula┼úia halucelui la marginea extrem─â. Oamenii ├«nal┼úi ┼či slabi au t─âlpi lungi ┼či sub┼úiri, cu degete lungi. Remarca┼úi ┼či curburile t─âlpilor, care sunt asem─ân─âtoare cu curburile coloanei vertebrale. Din aceast─â ilustra┼úie pute┼úi observa c─â talpa dreapt─â guverneaz─â partea dreapt─â a corpului, iar talpa st├ónga pe cea st├óng─â. Dac─â al─âtura┼úi cele dou─â t─âlpi, ve┼úi avea un contur complet al corpului, cu halucele reprezent├ónd capul, iar p─âr┼úile laterale ale t─âlpilor reflect├ónd zonele laterale ale corpului – de exemplu umerii, genunchii ┼či ┼čoldurile.

Unele afec┼úiuni cutanate ale picioarelor pot fi deosebit de semnificative. De exemplu, o b─ât─âtur─â poate adesea reflect─â o afec┼úiune a g├ótului, iar o sensibilitate a punctelor reflexogene ale g├ótului, s─â spunem pe partea dreapt─â, va fi semnificativ corelat─â cu o b─ât─âtur─â pe aceea┼či parte. ├Ängro┼čarea pielii pe partea lateral─â a piciorului ├«n zona punctelor reflexogene ale umerilor, semnaleaz─â adesea o afec┼úiune a um─ârului.

Zonele reflexogene sunt puncte nervoase care se afla ├«n leg─âtur─â cu anumite p─âr┼úi din corp. Ele se g─âsesc r─âsp├óndite pe toat─â suprafa┼úa corpului. Prin masarea zonelor reflexogene, se poate ob┼úine o irigare sanguin─â bun─â, at├ót a zonei reflexogene c├ót ┼či a organismului dependent.

PRESOPUNCTURA este presiunea care se exercita asupra punctului reflex. Punctele pot fi masate cu degetul, cu unghia, cu bagheta de lemn sau de sticl─â, cu stiloul, folosind cap─âtul rotunjit al acestuia. Presopunctur─â poate fi practicat─â de oricine. Cele mai bune rezultate se ob┼úin folosind v├órful degetului sau unghia. Dup─â indica┼úie, un punct poate fi masat prin manevra de dispersie sau tonifiere. ├Än afec┼úiunile provocate de un exces de energie, se folose┼čte dispersia.

DISPERSIA: Se face masajul cu v├órful degetului ├«n pozi┼úie oblic─â; se maseaz─â sau se apas─â prin ├«n┼čurubare, ├«n sensul opus mi┼čc─ârii acelor de ceasornic. Mi┼čcarea se face superficial, bl├ónd, lent. Dup─â un masaj corect, pielea se va ├«nro┼či, sensibilitatea dureroas─â ┼či tonul vor sc─âdea.

TONIFIEREA se practic─â ├«n cazul bolilor rezultate prin deficit de energie (hipotonie, bradicardie etc.). Se execut─â cu v├órful degetului sau cu unghia, ambele ├«n pozi┼úie vertical─â. Masajul se face cu durat─â scurt─â. C├ónd se execut─â corect, rezult─â paloarea tegumentului, cre┼čterea sensibilit─â┼úii ┼či a tonusului muscular. Por┼úiunea masat─â poate fi pudrat─â. Se pot face trei ┼čedin┼úe pe zi cu durata de 10 minute fiecare. Cura de masaj ├«n cazul unei afec┼úiuni cuprinde 15 ┼čedin┼úe apoi pauz─â 2 s─âpt─âm├óni, dup─â care se reia.

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859