Socul este un arbust cu ramurile adesea curbate, are o înălțime de la 1 la 10 metri. Scoarța acestuia are culoarea verde-gri și este fisurată. Frunzele, și cu precădere cele dintâi, apărute primăvara, reprezintă o atracție pentru numeroase insecte, și dintre acestea mai ales pentru fluturii de noapte.
Florile hermafrodite, ce apar la începutul verii, sunt parfumate, pe când frunzele au un miros neplăcut atunci când sunt frecate în mâini. Florile au câte cinci stamine și cinci petale de culoare albă.
Fructele se prezintă sub forma unor bobițe negru-violacee de 6–8 mm, dispuse în ciorchine.
Socul se multiplică prin semințe.
Socul (Sambucus nigra) este o plantă cu efecte terapeutice puternice ce poate trata şi preveni un număr urias de afecţiuni. Florile şi fructele de soc sunt folosite pentru herpes simplex, probleme reumatice inflamaţii ale căilor respiratorii, reducerea inflamaţiilor, calmarea iritaţiilor. De asemenea ceaiul de soc are efect diuretic şi este foarte eficient în detoxifierea organismului deci si pentru piererea în greutate. Frunzele de soc au si puternice proprietăţi insecticide.
Florile au efect diuretic, laxativ, antiinflamator şi au proprietăţi antivirale şi antiseptice, în timp ce fructele au excelente proprietăţi antioxidante.
Atât florile cat si frunzele conţin rutin, izocuercitin şi hiperozid. Florile conţin glicozide, taninuri, sapine, pectine, uleiuri esenţiale, vitamina C si minerale, iar fructele conţin taninuri şi antociani cum sunt sambucin, sambucianin, crisantemin şi alte glicozide şi cianidine.
Numai florile şi fructele de soc pot fi folosite pentru uz intern. Frunzele si ramurile socului sunt otravitoare
Socul este o planta pe care o intalnim frecvent in Romania si are urmatoarele efecte terapeutice:
- imunostimulator
- depurativ
- antipiretic
- sudorific
- diuretic
- laxativ
- emolient
- antitusiv
- expectorant
Uz Intern: Beneficiile utilizării interne a socului, sub forma de infuzie (ceai de soc) sunt :
– florile de soc sunt folosite în mod tradiţional pentru tratarea gripei, răcelii, sinuzitelor, stărilor febrile (reduce febra), probleme ale căilor respiratorii superioare, precum şi a febrei fânului;
– fructele au efect analgezic dar au şi proprietăţi laxative (fiind foarte eficiente în constipaţie) şi diaforetice;
– fructele se folosesc în afecţiunile reumatice şi în artrita;
– florile şi fructele de soc sunt eficiente în tratarea bolilor degenerative, previn cancerul şi ajută la manţinerea sub control a tumorilor benigne. Sunt foarte eficiente în activarea sistemului imunitar;
– cu ceai de soc se pot distruge eficient si viermii intestinali;
– socul este un remediu natural în lupta cu obezitatea datorită proprietătilor laxative şi diuretice, ajutând la detoxifierea organismului şi la eliminarea excesului de apă din organism;
– socul creşte secreţia glandelor mamare;
– alte utilizări ale ceaiului de soc: stimulează sistemul imunitar, tratează infecţiile urechii, stimulează circulaţia
- viroze respiratorii
- stări gripale
- febră
- retenție de apă
- afecțiuni renale și ale căilor urinare
- constipație
- supraponderabilitate
Uz Extern: – frunzele şi scoarţa de soc sunt folosite pentru a trata arsurile minore şi degerăturile;
– florile sunt folosite pentru ochii inflamţi, pentru pielea iritată şi inflamată, furuncule, eczeeme, urticarii, leziuni sau ulceraţii la nivelul cavităţii bucale;
- pemfigus
- arsuri
- erizipel
- abcese
- furuncule
- contuzii
- Principii active
- heterozide cianogene (sambunigrozidă)
-
- flavone (rutozidă)
- taninuri
- saponozide
- poliuronide
- acid clorogenic
- amine alifatice
- vitamina C
- săruri minerale
- ulei volatil
Infuzia. Modul clasic de preparare a infuziei din flori de soc este următorul: adăugaţi o lingură de flori in 250 de apă fierbinte. Păstraţi vasul acoperit timp de aproximativ 5 minute. Filtraţi şi îndulciţi cu miere (dacă doriţi). În mod regulat se beau 3 căni de ceai de soc pe zi, după fiecare masă. În cazul în care aveţi gripă sau răceală se pot bea până la 6-8 căni cu ceai de soc pe zi, dar numai timp de câteva zile.
Decoctul din flori de soc este obţinut prin fierberea a 50 g de flori în 250 ml de apă timp de 3 minute.
Decoctul din scoarţă de soc este obţinut astfel: două mâini de scoartă de soc se fierb într-un litru de apă până când apa se reduce la jumătate din cantitatea iniţială, apoi se filtrează şi se divide cantitatea în trei părţi. Se bea câte o parte înainte de fiecare masă.
Fructele de soc se pot folosi sub formă de infuzie în amestec cu alte fructe sau plante uscate, fiind preparată la fel ca şi infuzia de flori. De asemenea, fructele se pot folosi sub formă de suc preparat astfel: 20 de g de fructe se amestecă cu o lingură de miere şi se mixează. Se ia câte o ligurită în fiecare dimineaţă, ca laxativ.
Precauţii: frunzele şi fructele crude conţin glicozide toxice.
Nu consumati permanent ceai de soc. Folosiţi-l in cure de maxim 15 zile cu 10 zile pauză.
Dacă apar reacţii adverse ( intoxicaţii, vomă, iritaţii ale gâtului, arsuri stomacale, dificultăţi respiratorii sau convulsii) opriţi imediat folosirea remediilor din plante şi consultaţi medicul.
Add Comment