Close

Medicina tradi╚Ťional─â chinez─â ar─âta c─â fiec─ârui organ din trupul nostru ├«i corespund anumite emo┼úii. ╚śi medicina tradi╚Ťional─â greceasc─â vorbea despre leg─âturile ce exist─â ├«ntre organele trupului ╚Öi emo╚Ťii, ╚Öi modul ├«n care acestea din urm─â ne pot influen╚Ťa starea de s─ân─âtate. Dac─â emo╚Ťiile armonioase, benefice, stenice, contribuie la men╚Ťinerea unei func╚Ťion─âri optime a organismului, emo┼úiile perturbatoare ce sunt tr─âite ├«n mod repetat, un timp ├«ndelungat, pot afecta organele corespondente.

Emotii negative

Inima

Curajul, sinceritatea, iubirea și altruismul întăresc inima.
Vinov─â┼úia, dezam─âgirile, ura ┼či minciuna o sl─âbesc.
Potrivit medicinei grece┼čti, se poate muri exclusiv din cauza suferin┼úei (sau ÔÇ×de inim─â reaÔÇŁ, cum se spune ├«n popor). Inima este totodat─â cel mai cald organ al corpului, fapt ce-l face vulnerabil ├«n fa┼úa pasiunilor prea ÔÇ×fierbin┼úiÔÇŁ. Sistemele tradi┼úionale catalogheaz─â aceste tr─âiri intense sub umbrela termenului de ÔÇ×febr─â efemer─âÔÇŁ.

G├ótul ┼či tiroida

G├ótul este principalul centru de comunicare al organismului. Incapacitatea de transmitere a tr─âirilor spre exterior ┼či imposibilitatea de exprimare a sinelui vor cauza adesea probleme cu g├ótul sau cu tiroida. ├Än cazuri extreme, dificult─â┼úile din aceast─â sfer─â pot duce ┼či la pierderea definitiv─â a vocii.

G├ótul reprezint─â ├«n acela┼či timp ┼či partea superioar─â a tractului digestiv. Tensiunile emo┼úionale ┼či anxiet─â┼úile pot s─â agite energia vital─â de la nivelul acestui sistem ┼či s─â perturbe func┼úiile ficatului, determin├ónd cre┼čterea acestuia din urm─â ┼či blocarea ce poate apare la nivelul g├ótului, d├ónd senza┼úia de ÔÇ×nod ├«n g├ótÔÇŁ, denumit─â ┼čtiin┼úific globus hystericus.

Valurile de triste┼úe intens─â ┼či tragediile pot cauza ┼či ele dificult─â┼úi la ├«nghi┼úire, ├«n timp ce orice dezechilibru al tiroidei este legat de o problem─â de exprimare a sinelui sau un conflict ├«ntre percep┼úiile lumii interioare ┼či exterioare eu-lui.

Plămânii

Pl─âm├ónii sunt organe importante, care lucreaz─â str├óns cu inima, fiind la fel de sensibili la diversele tipuri de emo┼úii. Senza┼úia de sufocare (la propriu sau la figurat) cauzeaz─â afec┼úiuni ale pl─âm├ónilor ┼či probleme respiratorii.

Legat─â de piept este ┼či demnitatea, care permite pl─âm├ónilor s─â se extind─â ┼či s─â func┼úioneze corespunz─âtor. Suferin┼úa neexprimat─â este ┼či ea puternic conectat─â la starea pl─âm├ónilor ÔÇô a┼ča se explic─â faptul c─â anumite boli de pl─âm├óni apar p├ón─â ┼či ├«n cazul nefum─âtorilor.

Creierul

Creierul se ├«mboln─âve┼čte ├«n urma apari┼úiei unor dezechilibre majore ale unui alt organ, care va trimite semnale subtile c─â nu func┼úioneaz─â corespunz─âtor.

Persoanele colerice se agit─â, se irit─â, se inflameaz─â ┼či se descarc─â prin furie, invidie ┼či gelozie. Persoanele sangvine sunt ├«nclinate c─âtre st─âri de bine, de pl─âcere ┼či de senzualitate. Cei melancolici sunt caracteriza┼úi de pruden┼ú─â, griji ┼či aten┼úie sporit─â, ├«n timp ce flegmaticii de plictiseal─â, de cea╚Ť─â ╚Öi letargie mental─â, de lentoare sau ├«╚Öi ├«ntunec─â g├óndirea obiectiv─â prin sentimente excesive sau subiectivism. Cu toate acestea, problemele la nivelul creierului nu reprezint─â ├«ntotdeauna efectele dezechilibrelor altor organe. Ele pot fi ┼či cauza gener─ârii unor afec╚Ťiuni ├«n alte p─âr╚Ťi ale trupului, av├ónd ├«n vedere faptul c─â g├óndurile noastre predominante pe care ajungem s─â le hr─ânim, ne afecteaz─â profund energia vital─â.

Sânii

Afecţiunile sânilor au legătură cu situaţiile conflictuale (de multe ori din sfera de cuplu). Persoana  in cauza trebuie sa invete sa spuna NU.  Este interesant de văzut cum fiecare dintre cei doi sâni reacţionează la emoţii diferite.
S├ónul drept este afectat puternic de certurile ┼či ne├«n┼úelegerile cu fiin╚Ťa iubit─â, iar s├ónul st├óng se afl─â ├«n leg─âtur─â str├óns─â cu sentimentele materne ┼či rela┼úia cu propriii p─ârin┼úi.

Splina

Bolile de splin─â apar ├«n primul r├ónd de la prea multe griji, munc─â mental─â excesiv─â ┼či concentrarea obsesiv─â pe un singur subiect.

Splina joac─â un rol esen┼úial ├«n digestia ┼či absorb┼úia substan┼úelor nutritive. Ajut─â la formarea s├óngelui ┼či a energiei. Este conectat─â la mu┼čchi, gur─â ┼či buze, iar un eventual dezechilibru la acest nivel se va manifest─â prin sc─âderea apetitutului, oboseal─â inexplicabil─â, disconfort abdominal, scaune moi sau diaree, buze palide, scr├ó┼čnirea din┼úilor pe timp de noapte, menstrua┼úie foarte abundent─â sau senza┼úie de oboseal─â a mu┼čchilor.

Ficatul

Furia, mania,┬á resentimentele, frustr─ârile ┼či irascibilitatea se num─âr─â printre factorii declan┼čatori ai bolilor de ficat. St─ârile de nervozitate blocheaz─â energia de la nivelul acestui organ.

Deoarece ficatul se afl─â ├«n conexiune subtil─â cu tendoanele, unghiile ┼či ochii, persoanele cu probleme la ficat vor experimenta adesea simptome precum ├«nro╚Öirea ochilor, modificarea aspectului unghiilor sau apari┼úia unor senza┼úii aparent inexplicabile de oboseal─â.

Aten┼úie: ficatul prezint─â o leg─âtur─â important─â ┼či cu ciclul menstrual, astfel ├«nc├ót durerile excesive din perioada menstrua┼úiei ar putea indica un eventual dezechilibru la nivelul acestui organ.

Sursa: http://www.yogaesoteric.net/

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859