Close

Ca manifest─âri de yin ╚Öi yang pe p─âm├ónt, cele Cinci Energii Elementare reprezint─â grade variate de ÔÇ×umplere” ╚Öi ÔÇ×golire” ├«n echilibrul relativ dintre yin ╚Öi yang ├«n cadrul oric─ârui sistem particular de energie.

Un vechi text chinez explic─â acest principiu dup─â cum urmeaz─â:

ÔÇ×Prin transformarea lui yang ╚Öi unirea sa cu yin, cele Cinci Energii Elementare ale Lemnului, ale Focului, ale P─âm├óntului, ale Metalului ╚Öi ale Apei apar fiecare cu natura sa specific─â ├«n acord cu propor╚Ťia de yin ┼či yang. Aceste Cinci Energii _Elementare ├«╚Öi modific─â ├«n mod constant sfera lor de activitate, aliment├óndu-se ╚Öi interac╚Ťion├ónd una cu cealalt─â. Astfel se ├«nregistreaz─â o constant─â ├«n transformarea de la golire la abunden╚Ť─â ╚Öi de la abunden╚Ť─â la golire, precum un cerc f─âr─â ├«nceput ╚Öi f─âr─â sf├ór╚Öit.

Interac╚Ťiunea acestor for╚Ťe primordiale produce schimb─âri armonioase ╚Öi ciclurile naturii ├«╚Öi urmeaz─â cursul lor… Cele Cinci Energii Elementare se combin─â ╚Öi se recombin─â ├«n nenum─ârate feluri pentru a produce existen╚Ťa manifest─â. Toate lucrurile con╚Ťin cele Cinci Energii Elementare ├«n propor╚Ťii variate.ÔÇŁ

Exist─â dou─â principii fundamentale ce guverneaz─â organele vitale ╚Öi regleaz─â rela╚Ťiile lor func╚Ťionale.

Primul principiu

Toate organele principale func╚Ťioneaz─â ├«n perechi respect├ónd dualitatea yin-yang. Organele yin se numesc dzang sau ÔÇ×solideÔÇŁ ╚Öi sunt primele implicate ├«n func╚Ťiile de ÔÇ×colectare ╚Öi stocareÔÇŁ. Organele yang sunt numite fu sau ÔÇ×cavitareÔÇŁ ╚Öi sunt asociate cu func╚Ťiile de ÔÇ×mi╚Öcare ╚Öi transformareÔÇŁ. Exist─â ╚Öase dzang ╚Öi ╚Öase fu asociate ├«n ╚Öase perechi yin/yang, fiecare organ fiind reglat de unul din cele Dou─âsprezece Meridiane Majore.

Al doilea principiu

Fiecare dintre cele ╚Öase perechi de organe este guvernat─â de una din Cele Cinci Energii Elementare, Focul control├ónd dou─â perechi. Ciclurile de crea╚Ťie ╚Öi de control ale acestor energii orchestreaz─â rela╚Ťiile func╚Ťionale dintre organe ╚Öi determin─â modul ├«n care energiile mediului extern influen╚Ťeaz─â condi╚Ťiile interne.

Inima: organ yin cu energia Focului

Inima este numit─â ╚Öi ÔÇ×RegeleÔÇŁ organelor. Tratatul Clasic de Medicin─â Intern─â spune: ÔÇ×Inima comand─â toate organele si viscerele, ad─âposte╚Öte spiritul ╚Öi controleaz─â emo╚ŤiileÔÇŁ. ├Än limba chinez─â, termenul pentru ÔÇ×inim─âÔÇŁ, hsin, este folosit de asemenea pentru a denumi ÔÇ×minteaÔÇŁ. C├ónd inima este puternic─â ╚Öi stabil─â, ea controleaz─â emo╚Ťiile; c├ónd este sl─âbit─â ╚Öi ╚Öov─âielnic─â, emo╚Ťiile o cople╚Öesc, ea pierz├óndu-╚Öi capacitatea de comand─â asupra corpului.

Organismul este centrat pe stimulii externi, pe exteriorizare, ├«ntreaga energie este comutat─â pentru ├«mplinirea unor dorin╚Ťe, a╚Ötept─âri, individul fiind prins ├«ntr-o plas─â de dependen╚Ťe (de oameni, st─âri). Nerealizarea acestor a╚Ötept─âri conduce la frustr─âri, angoase, dezam─âgiri ╚Öi chiar la afec╚Ťiuni psihice, de aceea, energia inimii trebuie controlat─â, ÔÇ×domolit─âÔÇŁ de c─âtre ├«n╚Ťelepciunea rinichilor (apa stinge focul!).

ÔÇ×╚śi-a rupt inimaÔÇŁ – suprasolicitarea, dificultatea de a lua decizii, omul fiind prins ├«ntre dou─â extreme ale aceleia╚Öi emo╚Ťii. Leg─âtura care exist─â ├«ntre timus ╚Öi inim─â: determin─â cre╚Öterea fizic─â ╚Öi cea emo╚Ťional─â a individului. Adultul este o persoan─â care nu doar fizic ╚Öi mental, c├ót, mai ales, emo╚Ťional demonstreaz─â stadiul ├«n care se afl─â (con╚Ötientizare ╚Öi asumare). Timusul este un organ limfopoetic (formeaz─â limfocitele T) ╚Öi glanda endocrin─â secret├ónd un hormon care stimuleaz─â activitatea limfocitelor T. Acestea sunt considerate gardienii sistemului imunitar. Atunci c├ónd energia inimii scade, implicit scade ╚Öi energia timusului, lucru dovedit la depresivi, care dezvolt─â boli autoimune. ├Än satele rom├óne╚Öti se spune ÔÇ×a murit de inim─â rea”.

Extern, inima este ├«n rela╚Ťie cu limba, cu care este conectat─â prin mu╚Öchiul cardiac. Culoarea ╚Öi structura limbii reflect─â astfel starea inimii. Tulbur─ârile de vorbire ca b├ólb├óiala ╚Öi mutismul sunt cauzate frecvent de o disfunc╚Ťie sau un dezechilibru ├«n energia inimii. Tenul – o reflectare direct─â a circula╚Ťiei s├óngelui – este de asemenea un indicator extern al func╚Ťiei inimii. Energia Focului face din inim─â organul dominant al verii, sezonul ├«n care circula╚Ťia sangvin─â la suprafa╚Ťa corpului trebuie intensificat─â pentru a disipa excesul de c─âldur─â.

Intestinul sub╚Ťire: organ yang cu energia Focului

Cunoscut ca ÔÇ×Ministrul Recep╚ŤieiÔÇŁ, intestinul sub╚Ťire prime╚Öte hrana par╚Ťial digerat─â din stomac ╚Öi o prelucreaz─â mai departe, separ├ónd ÔÇ×ceea ce este pur de impurit─â╚ŤiÔÇŁ, apoi asimileaz─â substan╚Ťele nutritive purificate ╚Öi ├«mpinge resturile impure c─âtre intestinul gros pentru eliminare.

Asociat cu inima prin intermediul energiei Focului, intestinul sub╚Ťire controleaz─â emo╚Ťiile mai importante, fapt care se reflect─â ├«n termenul chinezesc duan chang (ÔÇ×intestine rupteÔÇŁ), echivalentul expresiei occidentale ÔÇ×inim─â fr├ónt─âÔÇŁ.

Intestinul sub╚Ťire: gaze la nivelul intestinului sub╚Ťire ├«nseamn─â ÔÇ×idei nedigerateÔÇŁ, ÔÇ×N-am putut s─â ├«n╚Ťeleg, nu pot s─â transform, deci nu pot s─â asimilez ╚Öi s─â implementez!ÔÇŁ

Malabsorb╚Ťia – absorb╚Ťie deficitar─â (absorb╚Ťie = procesul de trecere a nutrimentelor din intestinul sub╚Ťire ├«n s├ónge la ficat ╚Öi de aici ├«n ├«ntregul organism). Mesajul ÔÇ×Nu vreau s─â m─ân├óncÔÇŁ ├«nseamn─â de fapt ÔÇ×Nu vreau s─â tr─âiesc a╚ÖaÔÇŁ, ÔÇ×Nu vreau s─â asimilez asta ├«n condi╚Ťiile actualeÔÇŁ.

Obstruc╚Ťia meridianului energetic al intestinului sub╚Ťire apare din cauza complexelor de inferioritate, jene ascunse, regrete, vinov─â╚Ťie, timiditate sau ├«n urma unui ╚Öoc, persoanele put├ónd avea ├«n istoricul de via╚Ť─â persecut─âri sau maltrat─âri.

Ficatul: organ yin cu energia lemnului

Ficatul este numit ÔÇ×GeneralulÔÇŁ sau ÔÇ×╚śeful Statului-MajorÔÇŁ ╚Öi este responsabil cu detoxifierea, hr─ânirea ╚Öi refacerea s├óngelui. Ficatul depoziteaz─â cantit─â╚Ťi mari de glucoz─â sub form─â de glicogen, aceasta fiind eliberat─â ├«n circula╚Ťia sangvin─â atunci c├ónd organismul solicit─â un aport mare de energie metabolic─â. Ficatul prime╚Öte to╚Ťi aminoacizii extra╚Öi din alimente de c─âtre intestinul sub╚Ťire ╚Öi ├«i recombin─â pentru a sintetiza variate forme de proteine necesare pentru cre╚Öterea ╚Öi repara╚Ťia ╚Ťesuturilor.

Ficatul controleaz─â sistemul nervos periferic care, la r├óndul lui, regleaz─â activitatea ╚Öi tensiunea muscular─â. Imposibilitatea relax─ârii este adesea cauzat─â de disfunc╚Ťie hepatic─â sau de un dezechilibru ├«n energia Lemnului. Energia ficatului controleaz─â de asemenea ligamentele ╚Öi tendoanele care, ├«mpreun─â cu mu╚Öchii realizeaz─â activitatea motorie ╚Öi determin─â coordonarea fizic─â. Func╚Ťia ficatului este reflectat─â ├«n exterior prin starea unghiilor de la m├óini ╚Öi de la picioare, prin ochi ╚Öi acuitatea vederii. Problemele oculare sunt adesea cauzate mai degrab─â de disfunc╚Ťii hepatice dec├ót de tulbur─âri oculare. Prin asocierea sa cu energia Lemnului, ficatul guverneaz─â cre╚Öterea ╚Öi dezvoltarea, ac╚Ťiunile ╚Öi dorin╚Ťele, ambi╚Ťiile ╚Öi creativitatea. Obstruc╚Ťionarea energiei ficatului poate cauza sentimente intense de frustrare, furie, m├ónie ╚Öi, la r├óndul lor, aceste emo╚Ťii consum─â energia ficatului ╚Öi ├«i ├«ngreuneaz─â func╚Ťiile ├«ntr-un cerc vicios autodistructiv.

Exteriorizarea furiei se poate realiza prin erup╚Ťii la nivelul pielii, c├ónd din cauza m├óniei ╚Öi a furiei, s├óngele r─âm├óne stocat la nivelul ficatului, ceea ce duce la cre╚Öterea tensiunii ├«n mu╚Öchi, ligamente ╚Öi tendoane, se poate ajunge, chiar la imposibilitatea relax─ârii. Ca remediu se pot efectua munci fizice, sport, pentru eliminarea toxinelor.

Nerealizarea dorin╚Ťelor, ambi╚Ťiilor, duce la frustrare, fixa╚Ťii, manii. De exemplu, mania cur─â╚Ťeniei, fac cur─â╚Ťenii de ÔÇ×n” ori pe zi, a╚Öezarea lucrurilor ├«ntr-o ordine strict─â, mania muncii f─âr─â pauz─â, neacceptarea relax─ârii. A╚Öa-numi╚Ťii workaholici, care se identific─â practic cu munca lor, carieri╚Ötii care, oric├óte masterate, doctorate ar dob├óndi, tot nu sunt mul╚Ťumi╚Ťi. Cursa acestora este asem─ân─âtoare cu a ╚Öoarecilor care alearg─â ├«n interiorul unei ro╚Ťi. Obosesc, dar nu se pot opri dec├ót atunci c├ónd, de multe ori, este prea t├órziu! Au nevoie de aprecierea altora deoarece ei ├«n╚Öi╚Öi nu reu╚Öesc s-o fac─â!

Energia ficatului determin─â ├«n condi╚Ťii normale de via╚Ť─â: deschiderea, optimismul, toleran╚Ťa, capacitatea de a oferi ╚Öi, de ce nu, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, credin╚Ťa (├«ncrederea).

Vezica biliar─â: organ yang cu energia Lemnului

Cunoscut─â ca ÔÇ×Onorabilul Ministru”, vezica biliar─â r─âspunde de ÔÇ×Departamentul Central al Cur─â╚Ťeniei”. Ea secret─â bila fluid─â pur─â ╚Öi concentrat─â, necesar─â digestiei ╚Öi metaboliz─ârii gr─âsimilor, iar energia ei furnizeaz─â t─âria ╚Öi vitalitatea muscular─â. Ea conlucreaz─â cu sistemul limfatic pentru a elimina produ╚Öii secundari toxici rezulta╚Ťi din metabolismul muscular, ├«nl─âtur├ónd prin aceasta durerea si oboseala muscular─â.

Vezica biliar─â guverneaz─â curajul ╚Öi hot─âr├órea, fermitatea. ├Än limba chinez─â, termenul folosit pentru ÔÇ×curajÔÇŁ este da dan (ÔÇ×marea fiereÔÇŁ). Un vechi proverb chinez spune: ÔÇ×Vezica biliar─â este curajoas─â, inima este atent─âÔÇŁ, reflect├ónd astfel influenta stimulatoare generativ─â a Lemnului asupra Focului.

Probleme de drenaj biliar – necunoa╚Öterea propriei valori, lipsa stimei de sine, genereaz─â nesiguran╚Ť─â, invidie ╚Öi gelozie. Duce la ÔÇ×am─âreala vie╚ŤiiÔÇŁ (bila colecistit─â este verde ╚Öi se nume╚Öte popular fiere).

Obturarea meridianului energetic al vezicii biliare duce la izolare, ├«nsingurare, team─â de abandon emo╚Ťional, de a fi singur.

O exprimare caracteristic─â a disfunc╚Ťiilor colecistite o reprezint─â teama de s─âr─âcie, exprimat─â printr-o exacerbare a dorin╚Ťei de posesiune, oamenii au tendin╚Ťa de a se identifica cu valorile pe care le-au dob├óndit.

Identificarea cu propriul corp e o alt─â manifestare caracteristic─â a lui ÔÇ×a aveaÔÇŁ, un anumit corp cu o anumit─â conforma╚Ťie.

Splina și pancreasul: organe yin cu energia Pământului

├Än medicina chinez─â, func╚Ťionarea organului energetic splin─â include ╚Öi pancreasul. Numite ÔÇ×Ministrul HambaruluiÔÇŁ, splina ╚Öi pancreasul controleaz─â extragerea ╚Öi asimilarea substan╚Ťelor nutritive din alimente ╚Öi fluide, cu ajutorul enzimelor digestive, furnizeaz─â energia necesar─â stomacului ╚Öi intestinului sub╚Ťire. Ele regleaz─â cantitatea ╚Öi calitatea s├óngelui ├«n circula╚Ťie ╚Öi colaboreaz─â cu rinichii pentru a controla echilibrul fluidelor din ├«ntregul sistem. Energia splinei comand─â extragerea energiei din alimente ╚Öi transportul acesteia de la stomac la pl─âm├óni, unde este combinat─â cu energia din aer pentru a forma Adev─ârata Energie Uman─â. Splina influen╚Ťeaz─â ├«n mod direct tonusul ╚Öi starea ╚Ťesutului muscular; oboseala membrelor ╚Öi atrofia muscular─â sunt indicatori ai deficien╚Ťei energetice a splinei.

Starea splinei ╚Öi a pancreasului se reflect─â la exterior prin culoarea ╚Öi tonusul buzelor: buzele ro╚Öii, umede, indic─â o func╚Ťionare eficient─â a splinei; buzele palide, uscate, sunt semn de sl─âbire a func╚Ťiei splinei. Gura este orificiul extern al splinei, iar irascibilitatea sau proasta dispozi╚Ťie este emo╚Ťia asociat─â splinei. Termenul chinezesc pentru ÔÇ×irascibilÔÇŁ este ÔÇ×energia rea a splineiÔÇŁ, o asocia╚Ťie psihopatologic─â reflectat─â ├«n termenul englezesc ÔÇ×splenetic” (ar╚Ť─âgos).

Pancreasul este o gland─â mixt─â. Prin func╚Ťia exocrin─â secret─â sucul pancreatic, iar prin func╚Ťia endocrin─â tine sub control una dintre cele mai importante constante ale s├óngelui, glicemia, ,,dulcea╚Ťa vie╚Ťii”, insulina fiind principalul hormon hipoglicemiant, iar glucagonul fiind principalul hormon hipoglicemiant. Diabetul, poate reprezenta mesajul ÔÇ×regretÔÇŁ sau poate fi expresia bun─ât─â╚Ťii excesive ÔÇ×mi-e mil─â pentru al╚ŤiiÔÇŁ, ,,fac mai mult dec├ót pot, pentru c─â mi-e mil─â de al╚ŤiiÔÇŁ (eroul neamului). ├Än cazul comei (hipoglicemie) ÔÇ×nimic dulce nu a mai r─âmasÔÇŁ, ÔÇ×totul e greuÔÇŁ, ÔÇ×sunt ├«mpov─ârat de cutumele socialeÔÇŁ, ÔÇ×sunt m─âcinat de principiiÔÇŁ, ├«n care nici m─âcar nu m─â recunosc pe deplin.

Suprasolicitarea splinei. Splina reprezint─â un organ ÔÇ×filtruÔÇŁ pentru s├ónge, aici se distrug globulele ro╚Öii ╚Öi albe care ╚Öi-au pierdut propriet─â╚Ťile func╚Ťionale ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, s├óngele care p─âr─âse╚Öte splina pleac─â cu globule albe ╚Öi ro╚Öii nou formate. O g├óndire rigid─â, obsesiv─â, articulat─â pe vederi ├«nguste, prejudec─â╚Ťi, duce la epuizarea energiei splinei, astfel la incapacitatea de transformare interioar─â necesar─â autocunoa╚Öterii. Ace╚Öti oameni nu se pot transforma pe ei ╚Öi ├«ncearc─â s─â ├«i schimbe pe al╚Ťii ╚Öi atunci c├ónd nu reu╚Öesc spun c─â ÔÇ×lumea e reaÔÇŁ, ÔÇ×din cauza altoraÔÇŁ, ÔÇ×au ceva cu mineÔÇŁ.

Anemia (tradus─â prin inexisten╚Ťa fierului care intr─â ├«n structura hemoglobinei) se caracterizeaz─â prin schimburi ineficiente de gaze dintre organism ╚Öi mediu care ├«nseamn─â ÔÇ×M─â simt izolatÔÇŁ, ÔÇ×Nu pot s─â rela╚Ťionez cu ceilal╚ŤiÔÇŁ, ÔÇ×Nu pot tr─âi prezentulÔÇŁ, ÔÇ×Sunt nostalgicÔÇŁ.

Stomacul: organ yang cu energia Pământului

Stomacul este numit ÔÇ×Ministrul MoriiÔÇŁ, fiind de asemenea cunoscut ╚Öi sub numele de ÔÇ×Marea Nutri╚ŤieiÔÇŁ. Responsabil cu aprovizionarea ├«ntregului organism cu energie postnatal─â din digestia alimentelor ╚Öi a fluidelor, stomacul este privit ca ÔÇ×R─âd─âcina Vie╚Ťii PostnataleÔÇŁ

Problemele cu stomacul denot─â incapacitatea de a ie╚Öi din vechile tipare, scheme de genul ÔÇ×prizonierul trecutuluiÔÇŁ. Asupra lor se exercit─â presiunea mediului familial, ╚Öcoal─â, serviciu, care genereaz─â nelini╚Öte ╚Öi ne├«ncredere. La aceste stimul─âri pot ap─ârea diferite modalit─â╚Ťi de r─âspuns:

– auto perfec╚Ťionismul: premian╚Ťii, refugiul ├«n serviciu, ├«n carier─â (fuga de adev─âratele probleme, de exemplu, problemele familiale, rela╚Ťionale). ÔÇ×Nu mai conteaz─â ce simt, cum m─â simt, important este s─â fac ce trebuie!ÔÇŁ;

– alcoolismul (alcoolul se absoarbe la nivel de stomac) ÔÇ×La ce bun?ÔÇŁ;

– inutilitatea, vinov─â╚Ťia, autopedepsirea, ÔÇ×Nu pot s─â fac nimic bun, nu sunt ├«n stare de nimicÔÇŁ; ÔÇ×Totul este pierdutÔÇŁ ÔÇ×Este prea t├órziuÔÇŁ, ÔÇ×Oricum tot aia e, nu mai conteaz─âÔÇŁ respingerea sinelui, instalarea unui fatalism (mioritic!).

Plămânii: organe yin cu energia Metalului

Cunoscu╚Ťi ca ÔÇ×Primul-MinistruÔÇŁ, pl─âm├ónii controleaz─â respira╚Ťia ╚Öi energia, contribuind al─âturi de ÔÇ×RegeleÔÇŁ inim─â la circula╚Ťia sangvin─â. Tratatul Clasic de Medicin─â Intern─â men╚Ťioneaz─â: ÔÇ×Energia este comandantul s├óngelui: c├ónd energia se pune ├«n mi╚Öcare, s├óngele o urmeaz─â. S├óngele este mama energiei; acolo unde circul─â s├óngele, acolo va veni ╚Öi energiaÔÇŁ. Aceast─â rela╚Ťie intim─â ├«ntre respira╚Ťie ╚Öi puls, s├ónge ╚Öi energie, este fundamentul exerci╚Ťiilor de respira╚Ťie.

Respira╚Ťia pulmonar─â controleaz─â respira╚Ťia celular─â – un proces respirator superficial, neregulat, fiind din acest motiv o cauz─â major─â a vitalit─â╚Ťii sc─âzute ╚Öi a unui metabolism deficitar. Pl─âm├ónii controleaz─â totodat─â pielea care ÔÇ×respir─âÔÇŁ prin deschiderea ╚Öi ├«nchiderea porilor, fiind responsabil─â cu ajustarea temperaturii corpului prin transpira╚Ťie ╚Öi frisoane. La nivelul pielii se formeaz─â prima barier─â de ap─ârare ├«mpotriva energiilor v─ât─âm─âtoare din mediu, ca de exemplu frigul ╚Öi c─âldura. Gripa ╚Öi r─âceala comun─â sunt cauzate de afectarea capacit─â╚Ťii de radia╚Ťie energetic─â a pielii care nu mai poate rezista invaziei externe; simptomele acestor boli se stabilesc frecvent la pl─âm├óni ╚Öi pe traiectul bron┼čic. Pielea palid─â ╚Öi tenul tern sunt indicatori obi╚Önui╚Ťi ai func╚Ťion─ârii defectuoase a pl─âm├ónilor. Nasul este orificiul exterior al pl─âm├ónilor ╚Öi supapa respira╚Ťiei. Nasul ├«nfundat sau care curge este de asemenea un alt indicator al pl─âm├ónilor suferinzi.

Pneumoniile: r─ânile emo╚Ťionale, m├óhnire, pesimism, disperare, depresie ├«ndelungat─â.

Toate acestea conduc la convingerea c─â e╚Öti neglijat, uitat, ├«nl─âturat, neapreciat, astfel se acumuleaz─â stres la nivelul rela╚Ťiilor (de orice fel, mai ales cu propria persoan─â). Aceste persoane sunt cele care emit judec─â╚Ťi de valoare, se simt ├«n╚Öelate ╚Öi uneori pl─ânuiesc chiar r─âzbunare, sunt cele care spun c─â ei dau mai mult, iar via╚Ťa le returneaz─â prea pu╚Ťin.

Sim╚Ťul drept─â╚Ťii este mai presus dec├ót iubirea, toleran╚Ťa ╚Öi iertarea.

Depresia poate avea cauze multiple:

– neadaptare (via╚Ťa ca o pedeaps─â), neacceptare a realit─â╚Ťii;

– ├«n urma unor traume (moartea cuiva drag);

– nemul╚Ťumiri personale;

– discrepan╚Ťa ├«ntre poten╚Ťialul interior ╚Öi posibilit─â╚Ťile exterioare;

– discrepan╚Ťa yin – yang (femei ├«n corp de b─ârba╚Ťi ╚Öi invers);

– multe dependen╚Ťe, multe a╚Ötept─âri;

– experimentarea unei game s─ârace de tr─âiri (prea pu╚Ťine experien╚Ťe);

– lipsa iubirii ╚Öi a pre╚Ťuirii de sine;

– lipsa autocunoa╚Öterii.

Intestinul gros: organ yang cu energia Metalului

Intestinul gros este numit ÔÇ×Ministrul TransporturilorÔÇŁ. El joac─â un rol esen╚Ťial ├«n men╚Ťinerea echilibrului si purit─â╚Ťii fluidelor organice, contribuind de asemenea la controlul porilor ╚Öi al procesului de transpira╚Ťie. Aflat ├«n rela╚Ťie cu pl─âm├ónii prin energia Metalului, intestinul gros este ac╚Ťionat de ace╚Ötia prin expansiunea ╚Öi contrac╚Ťia diafragmei – mu╚Öchi care impulsioneaz─â peristaltismul ╚Öi regleaz─â presiunea abdominal─â. Astfel, intestinul lene╚Ö poate fi stimulat ╚Öi constipa╚Ťia vindecat─â prin respira╚Ťie diafragmatic─â ad├ónc─â (abdominal─â) ╚Öi prin tonifierea energiei pl─âm├ónilor. ├Än mod similar, pl─âm├ónii congestiona╚Ťi ╚Öi astuparea c─âilor bron┼čice sunt probleme ce pot fi rezolvate prin purga╚Ťia intestinelor.

Are rol ├«n absorb╚Ťia apei ╚Öi a electroli╚Ťilor, digestia proteinelor ╚Öi glucidelor, formarea materiilor fecale.

Somatiz─âri care pot avea urm─âtoarele efecte psihologice:

Colit─â = nesiguran╚Ť─â, team─â de ├«nfr├óngere, mediul supraexigent.

Diaree = fug─â, renun╚Ťare, ÔÇ×Nu am control asupra situa╚ŤieiÔÇŁ.

Constipa╚Ťie = ├«nver╚Öunare, refuzul de a te elibera de vechile idei, tipare, ÔÇ×Vreau, am nevoie de control supremÔÇŁ, ÔÇ×Nimeni nu le face cum le fac eu!ÔÇŁ

Rinichii: organe yin cu energia Apei

Cunoscu╚Ťi sub numele de ÔÇ×Ministrul PuteriiÔÇŁ, rinichii sunt considera╚Ťi cel mai important rezervor de energie al corpului. Energia originar─â, prenatal─â, (yuan-chee) care constituie baza vie╚Ťii, este depozitat─â ├«n rinichi; de aceea, ei sunt numi╚Ťi si ÔÇ×R─âd─âcina Vie╚ŤiiÔÇŁ. ├Än viziunea chinez─â, sistemul organului renal include totodat─â ╚Öi suprarenalele (formate din medulara ╚Öi corticala suprarenalei). Aceste glande stau ca ni╚Öte c─âciuli pe polii renali superiori ╚Öi secret─â o gam─â larg─â de hormoni esen╚Ťiali care regleaz─â metabolismul, excre╚Ťia, imunitatea, poten╚Ťa sexual─â ╚Öi fertilitatea. Distrugerea corticosuprarenalei este fatal─â. Sistemul renal include, de asemenea, ceea ce chinezii numesc ÔÇ×rinichii externiÔÇŁ: testiculele la b─ârba╚Ťi ╚Öi ovarele la femei. Astfel, rinichii controleaz─â func╚Ťiile sexuale ╚Öi de reproducere ╚Öi fumizeaz─â sursa primar─â de vitalitate sexual─â a corpului, vitalitate considerat─â de chinezi un indicator major al st─ârii de s─ân─âtate ╚Öi imunitate.

Rinichii sunt responsabili cu filtrarea metaboli╚Ťilor reziduali din s├ónge ╚Öi evacuarea prin urin─â la nivelul vezicii urinare. ├Ämpreun─â cu intestinul gros, rinichii regleaz─â balan╚Ťa fluidelor ├«n organism. Totodat─â, ei controleaz─â echilibrul acido-bazic (pH) prin filtrarea selectiv─â sau prin re╚Ťinerea diverselor minerale ├«n organism. Rinichii, ├«n particular glandele suprarenale, sunt foarte vulnerabile la v─ât─âmare prin stres excesiv ╚Öi abuz sexual. ├Än viziunea chinez─â, aceast─â v─ât─âmare constituie o cauz─â major─â a deficien╚Ťei imunitare, a sc─âderii vitalit─â╚Ťii ╚Öi a impoten╚Ťei sexuale.

Rinichii controleaz─â cre╚Öterea ╚Öi dezvoltarea oaselor ╚Öi hr─ânesc m─âduva – sursa de globule albe ╚Öi ro╚Öii a organismului; sl─âbirea energiei rinichilor este astfel o prim─â cauz─â de anemie ╚Öi deficien╚Ť─â imunitar. Chinezii consider─â c─â m─âduva spin─ârii ╚Öi creierul sunt forme ale m─âduvei osoase ╚Öi de aceea memoria slab─â, dificult─â╚Ťile de g├óndire ╚Öi durerea de spate sunt privite ca indicatori ai deregl─ârii func╚Ťiei renale ╚Öi ai deficien╚Ťei energetice a rinichilor.

Vitalitatea rinichilor se reflect─â ├«n exterior prin starea general─â a p─ârului de pe cap ╚Öi de pe corp ╚Öi se asociaz─â cu orificiul urechilor. Tinitusul (╚Ťiuitul urechilor) este astfel un semn de disfunc╚Ťie renal─â. Rinichii reprezint─â sediul curajului ╚Öi al voin╚Ťei ╚Öi de aceea orice deficien╚Ť─â a rinichilor ╚Öi a energiei lor se exprim─â prin sentimente de team─â ╚Öi paranoia. Frica intens─â poate produce urinare involuntar─â, un fenomen cunoscut de altfel ╚Öi ├«n medicina occidental─â.

Rinichii, pe l├óng─â cele dou─â func╚Ťii principale, aceea de a excreta produ╚Öii finali de metabolism ╚Öi de a controla concentra╚Ťia majorit─â╚Ťii constituen╚Ťilor organismului asigur├ónd astfel homeostazia ╚Öi echilibrul acido-bazic (starea de normalitate este atunci c├ónd plasma sangvin─â are un pH u╚Öor alcalin = 7,34) mai au ╚Öi urm─âtoarele roluri:

Formarea și eliberarea reninei (cel mai puternic vasoconstrictor), care duce la hipertensiune tradusă prin tinitus (zgomot în ureche).

Formarea ╚Öi eliberarea eritropoietinei (hormon care stimuleaz─â formarea globulelor ro╚Öii). Chinezii spun c─â rinichii stocheaz─â esen╚Ťa substan╚Ťei care produce m─âduva oaselor.

Activează vitamina D3 care duce la fixarea calciului și implicit la formarea oaselor.

Gluconeogeneza: formarea de glucoz─â din al╚Ťi compu╚Öi, ├«n situa╚Ťia ├«n care organismul nu mai dispune de rezerve de glucoz─â, activitatea psihic─â intr├ónd ├«n avarie ├«n urma lipsei de glucoz─â.

Blocarea func╚Ťiei renale determin─â preluarea func╚Ťiei de excre╚Ťie de c─âtre piele, ap─âr├ónd astfel acneea, eczemele, co╚Öurile, furunculele, bubele, care semnific─â neacceptarea sinelui.

St─âri continue de fric─â, panic─â care duc la pierderea spontaneit─â╚Ťii, incapacitatea afirm─ârii de sine. Frica (mo╚Ötenit─â sau dob├óndit─â) reprezint─â cel mai facil mod de manipulare al unui om f─âr─â ├«ncredere ├«n via╚Ť─â (frica de a nu fi iertat, frica de a gre╚Öi, uneori frica de a fi fericit, teama de a avea succes). Frica ├«nseamn─â lips─â de credin╚Ť─â ├«n Divinitate, ne├«ncredere ├«n ╚Öansa personal─â, ne├«ncredere ├«n for╚Ťele proprii.

Vezica urinar─â: organ yang cu energia Apei

Vezica urinar─â este numit─â ÔÇ×Ministrul RezervoruluiÔÇŁ, fiind responsabil─â cu stocarea ╚Öi excre╚Ťia fluidelor reziduale cobor├óte din rinichi’. Ca organ, vezica are numai aceast─â func╚Ťie, dar ca sistem energetic este intim legat─â de func╚Ťiile ╚Öi echilibrul sistemului nervos autonom – aceasta pentru c─â meridianul energetic al vezicii coboar─â prin spatele corpului de la cap la c─âlc├óie, cu dou─â ramuri paralele care se ├«ntind de-a lungul fiec─ârei p─âr╚Ťi a coloanei vertebrale. Aceste patru ramuri ale meridianului exercit─â o influen╚Ť─â direct─â asupra trunchiurilor simpatice ╚Öi parasimpatice ale sistemului nervos autonom, ale c─âror fibre nervoase se ├«ntind de asemenea de-a lungul coloanei vertebrale. Stresul cronic, o problem─â obi╚Önuit─â a vie╚Ťii modeme, suprasolicit─â sistemul simpatic cauz├ónd tensiune ╚Öi durere de-a lungul coloanei vertebrale ╚Öi la periferia ei. Aceast─â durere poate fi ameliorat─â prin stimularea fluxului energetic de-a lungul ramurilor spinale ale meridianului vezicii urinare. Aceast─â stimulare induce relaxarea total─â prin ├«ntoarcerea sistemului nervos autonom la modul ele lucru odihnitor, de revigorare, de tip parasimpatic. Terapia chinez─â prin masaj se concentreaz─â ├«n principal pe aceste patru ramuri spinale ale meridianului vezicii urinare, datorit─â influen╚Ťei lor directe asupra sistemului nervos autonom care regleaz─â toate func╚Ťiile vitale ale corpului.

Urin─âri dese – anxietate, st─âri de nervozitate ÔÇô ÔÇ×slab de vezic─âÔÇŁ (popular spus: ÔÇ×de b─â╚Öic─âÔÇŁ) denot─â neputin╚Ťa.

Pericardul: organ yin cu energia Focului

Cunoscut ca ÔÇ×Paznicul Regelui”, pericardul este sacul protector al inimii. De╚Öi nu este recunoscut ca atare ├«n fiziologia occidental─â, medicina chinez─â ├«l consider─â organ cu energia Focului, a c─ârui func╚Ťie special─â este aceea de a proteja inima. Cordul nu este ap─ârat fizic doar de pericard ca atare, ci ╚Öi de energia lui care previne leziunile creeate  de energiile emo╚Ťionale excesive generate de alte organe (m├ónia – de ficat, teama – de rinichi, sau sup─ârarea – de pl─âm├óni). ├Än sistemul de s─ân─âtate chinez, accesele extreme ale celor ╚śapte Emo╚Ťii sunt privite ca distrug─âtori puternici ai echilibrului energiei interne ╚Öi cauze majore de boal─â. F─âr─â protec╚Ťia pericardului, inima ar fi mai susceptibil─â la fluctua╚Ťiile radicale ale energiei cauzate de orice cre╚Ötere sau sc─âdere emo╚Ťional─â brusc─â.

Pericardul ajut─â de asemenea la reglarea circula╚Ťiei ├«n majoritatea vaselor sangvine care vin ╚Öi pleac─â de la inim─â. Emo╚Ťional, energia pericardului se afl─â ├«n rela╚Ťie cu sentimentele de dragoste, corel├ónd astfel aspectele fizice cu cele emo╚Ťionale ale activit─â╚Ťii sexuale. Aceasta se realizeaz─â prin moderarea energiei sexuale brute a rinichilor cu atotcuprinz─âtoarea dragoste generat─â ele inim─â.

Triplul Arz─âtor: organ yang cu energia Focului

Acest sistem de organe energetice, nerecunoscut ├«n fiziologia occidental─â, este numit ÔÇ×Ministrul St─âvilarelor ╚Öi Dr─âgilorÔÇŁ, fiind responsabil cu deplasarea ╚Öi transformarea diferitelor solide ╚Öi lichide din ├«ntregul organism, cu producerea ╚Öi circula╚Ťia energiei de nutri╚Ťie (ying chee) ╚Öi a energiei de protec╚Ťie (wei chee). Nu este un organ autonom unic, ci mai degrab─â un sistem energetic func╚Ťional implicat ├«n reglarea activit─â╚Ťii altor organe. Se compune din trei p─âr╚Ťi cunoscute sub numele de ÔÇ×arz─âtoareÔÇŁ, fiecare fiind asociat cu una din cele trei cavit─â╚Ťi principale ale corpului: torace, abdomen, pelvis. Un vechi text medical chinezesc spune: ,,Arz─âtorul Superior controleaz─â intrarea, Arz─âtorul Mijlociu controleaz─â transformarea, Arz─âtorul Inferior controleaz─â eliminareaÔÇŁ.

Arz─âtorul Superior se ├«ntinde ele la baza limbii p├ón─â la intrarea ├«n stomac ╚Öi controleaz─â aportul de aer, alimente si lichide. El armonizeaz─â func╚Ťiile inimii ╚Öi ale pl─âm├ónilor, guverneaz─â respira╚Ťia, regleaz─â distribu╚Ťia energiei de protec╚Ťie c─âtre suprafa╚Ťa extern─â a corpului.

Arz─âtorul Mijlociu cuprinde zona de la intrarea ├«n stomac p├ón─â la orificiul piloric si controleaz─â digestia prin armonizarea func╚Ťiilor stomacului, splinei ╚Öi pancreasului. Este responsabil cu extragerea energiei de nutri╚Ťie din alimente ╚Öi fluide ╚Öi distribuirea ci ele-a lungul sistemului meridian spre pl─âm├óni ╚Öi alte p─âr╚Ťi ale corpului.

Arz─âtorul Inferior se ├«ntinde de la pilor ├«n jos, c─âtre anus ╚Öi traiectul urinar, ╚Öi r─âspunde ele separarea produselor de digestie pure de cele impure, absorb╚Ťia substan╚Ťelor nutritive, eliminarea reziduurilor solide si lichide. El armonizeaz─â func╚Ťiile ficatului, ale rinichilor, ale vezicii urinare ╚Öi ale intestinelor gros ╚Öi sub╚Ťire ╚Öi regleaz─â de asemenea func╚Ťiile sexuale ╚Öi de reproducere.

 

 

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859