Close

CALCIUL

Mecanismele de interven┼úie ale s─ârurilor minerale sunt foarte pu┼úin cunoscute, orice aport ┼či orice deficit put├ónd s─â declan┼čeze reac┼úii ├«n lan┼ú. Benefice sau nefaste, aceste reac┼úii atrag dup─â ele o stare nou─â, diferit─â de echilibrul ideal. ├Än vederea men┼úinerii acestuia, trebuie reluat─â o idee veche conform c─âreia noi nu vindec─âm, noi nu putem dec├ót s─â ajut─âm organismul s─â se vindece. Frecvent, ├«n aceast─â problem─â f─âr─â grani┼ú─â, terapeutul ac┼úioneaz─â adesea orbe┼čte, rezultatele fiind condi┼úionate, pe de o parte, de dozele administrate, iar pe de alta de gradele de absorb┼úie diferite ├«n func┼úie de individ. ├Än prescrierea oligoelementelor, ca ┼či a macroelementelor, trebuie s─â existe mult─â chibzuin┼ú─â. Terapeutica mineral─â poate fi violent─â ┼či toxic─â pe termen lung, dar poate fi ┼či spectaculoas─â ├«n rezolvarea unor probleme trenante de natur─â fiziologic─â

Corpul unui adult contine peste 1 kg de calciu repartizat astfel:

  • 98% ├«n oase, sub form─â de cristale de fosfat de calciu
  • 2% ├«n s├ónge (calcemia), unde joac─â un rol important ├«n procesele de coagulare si ├«n reactiile enzimatice.

Calciul intervine în contractia muschilor, intermediază actiunea hormonilor, face posibilă diviziunea si multiplicarea celulară.

Tesutul osos este remaniat permanent, iar calciul nu este fixat în oase definitiv, ci se reînnoieste continuu, în fiecare zi cantităti variabile de calciu fiind absorbite din alimentatie, fixate în tesutul osos sau eliminate prin urină si materii fecale.

Necesarul zilnic de calciu:

  • 900 mg ÔÇô adulti
  • 1200 mg ÔÇô copii si adolescenti
  • 1200 mg ÔÇô persoane ├«n v├órst─â

Deoarece masa osoasă se acumulează în timpul copilăriei si adolescentei, perioada de crestere extrem de importantă între 10 si 19 ani necesită un aport suplimentar de calciu. Asadar, doza zilnică recomandată de nutritionisti trebuie mărită de la 1200 mg/zi la 1300 mg/zi.

Aportul de calciu din alimentatie nu acoper─â nevoile zilnice ale organismului ÔÇô femeile consum─â aproape 50% din doza recomandat─â, ├«n timp ce b─ârbatii acoper─â 75% din ea. Aportul sc─âzut de calciu este asociat cu afectiuni severe: osteoporoz─â, hipertensiune, cancer de colon, calculi urinari.

Factorii care influenţează absorbţia calciului:

  • starea raportului Ca/P din organism (a c─ârui valoare este de 2/1 ├«n oase);
  • prezen┼úa proteinelor, respectiv a aminoacizilor, ├«n special a lizinei ┼či argininei;
  • prezen┼úa lactozei, a acidului lactic ┼či a acidului citric, a lipazei ┼či a s─ârurilor biliare;
  • prezen┼úa calciferolilor (vitamine D, ├«ndeosebi D2 ┼či D3);
  • prezen┼úa parathormonului;
  • calitatea sucului gastric, aciditatea gastric─â;
  • nivelul motilit─â┼úii intestinale: lipidele scad motilitatea intestinal─â men┼úin├ónd un contact prelungit al chimului cu suprafa┼úa absorbant─â, iar acizii gra┼či liberi se asociaz─â cu calciul ┼či formeaz─â s─âruri insolubile care sunt eliminate fecal.
  • calitatea alimenta┼úiei: alimenta┼úia s─ârac─â m─âre┼čte coeficientul de utilizare digestiv─â al calciului, de exemplu: fitina, acidul fitic, acidul oxalic ┼či ionii de K, Mg, Al, Fe, P interfer─â absorb┼úia, printr-un fenomen de insolubilizare a calciului, cresc├ónd astfel eliminarea intestinal─â a lui;
  • nivelul vitaminelor A ┼či C;
  • sexul – s-a stabilit c─â absorb┼úia calciului este mai mare la b─ârba┼úi dec├ót la femeile aflate ├«n afara perioadei de maternitate;
  • sarea ├«n cantitate mare ca ┼či apa mineral─â ┼či b─âuturile acidulate cresc eliminarea calciul din oase.
  • cel mai important factor de fixare a Ca ├«n oase este exerci┼úiul fizic.

 

Eliminarea calciului se face prin intestinul gros ├«n propor┼úie de 75% ┼či prin urin─â ├«n propor┼úie 20% iar restul prin transpiratie. Persoanele care lucreaz─â la temperatur─â ridicat─â pot pierde peste 100 mg Ca/h prin transpira┼úii, ├«n timp ce, ├«n mod normal aceast─â pierdere este de 15 mg/zi.

Roluri

– intr─â ├«n structura sistemului osos ┼či a din┼úilor;

  • intervine ├«n coagularea s├óngelui ;
  • activeaz─â un num─âr mare de enzime;
  • particip─â la mecanismul contrac┼úiei musculare;
  • ├«mpreun─â cu magneziul scade excitabilitatea neuro-muscular─â fiind astfel larg folosit ├«n neuropsihiatrie (├«n tratamentul insomniilor);
  • intervine ├«n stabilizarea membranelor celulare (mic┼čoreaz─â amploarea proceselor alergice);
  • contribuie la men┼úinerea metabolismului hidro-electrolitic;
  • intervine ├«n echilibrul acido-bazic;
  • intervine ├«n metabolismul fierului.
  • Este responsabil de s─ân─âtatea sistemului cardio-vascular ┼či contribuie la men┼úinerea ritmului cardiac.

Dezechilibre cantitative

Calcemia normală este de 9-11 mg/100 ml sânge.

  1. Caren┼úa poate duce la apari┼úia cariilor ┼či rahitismului la copii, a osteoporozei la adul┼úi ┼či v├órstnici. Consumul crescut de b─âuturi r─âcoritoare nealcoolizate (├«n special cele care au con┼úinut ridicat de fosfor) produce o pierdere rapid─â a calciului din organism, dar ┼či consumul b─âuturilor carbogazoase duc la acelea┼či efecte.

Manifest─ârile generale ┼či nespecifice ale hipocalcemiei sunt: insomnie, irascibilitate, palpita┼úii, colici abdominale, balon─âri, tulbur─âri de degluti┼úie, parestezii, crize de transpira┼úie, st─âri depresive, cefalee, fascicula┼úii musculare, lips─â de aer, melancolie, tulbur─âri de dinamic─â sexual─â, sc─âderea libidoului ┼či a poten┼úei, lipotimii, crize de isterie, tulbur─âri de concentrare etc. Femeile, la menopauz─â, pierd 2-5% din calciul osos/an, iar ├«n caz de deficien┼úe alimentare ┼či dezechilibre hormonale necorectate, aceste pierderi ajung la 3-8%. ├Än malabsorb┼úie o cantitate mare de calciu este antrenat ├«n procesul de formare a s─ârurilor. Se pierd astfel cantit─â┼úi mari de vitamine liposolubile ┼či calciu, iar clinic se instaleaz─â diverse boli: rahitism, carii dentare, spasmofilie, tetanie ┼či osteoporoz─â. Sunt autori care sus┼úin c─â osteoporoza nu este cauzat─â de lipsa calciului din diet─â, ci mai degrab─â de un exces acid ├«n diet─â, ceea ce oblig─â corpul s─â dirijeze calciul dinspre schelet spre zonele care au nevoie de tamponare.

  1. Excesul este mult mai rar ├«nt├ólnit dec├ót hipocalcemia ┼či are drept cauz─â exagerarea aportului alimentar sau/┼či a celui medicamentos. Consumul de alimente preparate industrial ┼či ├«mbog─â┼úite ├«n calciu, mai ales c├ónd se administreaz─â concomitent cu vitamina D, duce la cre┼čterea calcemiei ┼či a riscului depunerilor de calculi ├«n rinichi, vezica urinar─â, aort─â (sindromul Da Costa), ca ┼či ├«n ┼úesuturile moi (mu┼čchi). O serie de boli digestive care evolueaz─â cu hiperaciditate ┼či ├«n care consumul mare de lapte ┼či s─âruri alcaline (cu Ca) genereaz─â hipercalcemia. Calciul poate fi crescut, de asemenea, ├«n: tuberculoz─â, sarcoidoz─â, metastaze osoase, hiperfunc┼úia glandelor paratiroide, imobilizare prelungit─â etc.

Manifest─ârile generale ┼či nespecifice ale hipercalcemiei sunt: grea┼ú─â, v─ârs─âturi, diminuarea apetitului, astenie, dureri mio-osteo-articulare, somnolen┼ú─â, uscarea mucoasei orale ┼či nazale, constipa┼úie, prurit, modificarea frecven┼úei cardiace, hipertensiune arterial─â, hemoragii gastro-intestinale, litiaz─â renal─â, modificarea randamentului fizic ┼či intelectual etc. Experimental, s-a demonstrat faptul c─â administrarea zilnic─â a 1500 mg ÔÇô 2000 mg de calciu predispune la infec┼úii urinare care nu-┼či g─âsesc tratament!

Surse

Sursele alimentare de calciu sunt reprezentate de:

lapte ┼či produse lactate. Ele reprezint─â cea mai important─â surs─â de calciu ├«ntruc├ót ├«ndeplinesc condi┼úiile optime pentru absorb┼úia ┼či utilizarea metabolic─â a acestui element.

apa potabil─â constituie o important─â surs─â de calciu (p├ón─â la 300 mg/l), pentru c─â ea con┼úine forma u┼čor absorbabil─â. Al─âturi de ap─â, vinul se constituie ├«ntr-o surs─â la fel de valoroas─â din punct de vedere cantitativ;

legumele ┼či fructele con┼úin cantit─â┼úi mai mici de calciu ┼či, teoretic, au un coeficient de utilizare digestiv─â mai mic dec├ót laptele ┼či br├ónzeturile, dar pentru c─â au efect alcalinizant eficien┼úa lor metabolic─â este foarte bun─â;

– spanacul, ro┼čiile, trestia de zah─âr ┼či cacao con┼úin cantit─â┼úi importante de oxala┼úi care interfer─â absorb┼úia calciului;

– cerealele sunt s─ârace ├«n calciu, iar pe de alt─â parte au cantit─â┼úi mari de fita┼úi, astfel c─â, atunci c├ónd sunt consumate excesiv ┼či netratate termic (prin tratament termic fita┼úii sunt par┼úial inhiba┼úi) pot determina perturb─âri ale absorb┼úiei calciului;

– carnea ┼či derivatele sunt s─ârace ├«n calciu. Fac excep┼úie conservele de pe┼čte ├«n sos tomat ├«n care, prin mediul acid creat de tomate, oasele de pe┼čte se solubilizeaz─â ┼či calciul structural trece ├«n sos ├«mbog─â┼úind ┼či carnea conservat─â.

Mitul lapte-calciu-densitate osoas─â a fost creat ┼či perpetuat de reclamele intense ale industriei lactate! Este demonstrat c─â un bun aport poate fi ob┼úinut prin consum de hering, somon, ton, g─âlbenu┼č de ou ┼či uleiuri de pe┼čte; este demonstrat c─â vitamina D este generat─â ├«n cantit─â┼úi adecvate prin expunerea la soare, nu mai mult de 10-15 minute, cam de trei ori pe s─âpt─âm├ón─â, a p─âr┼úilor normal descoperite!

Osteoporoza este o problem─â foarte actual─â ┼či de importan┼ú─â special─â pentru femei. Este demonstrat faptul c─â ea nu este rezultatul lipsei calciului din diet─â, ci al excesului ├«n acid al acesteia! Acest exces acid oblig─â corpul s─â scoat─â calciul afar─â din schelet ├«n vederea men┼úinerii, ├«n echilibru, a sistemelor tampon! Este adev─ârat c─â produsele lactate con┼úin mult calciu, dar la fel de adev─ârat este ┼či faptul c─â oamenii care au nivele mai ridicate ale aportului de calciu (prin consum crescut de produse lactate) au nivele mai ridicate ┼či de osteoporoz─â! ┬áExplica┼úia este c─â adeseori alimentele bogate ├«n calciu sunt bogate ┼či ├«n proteine ceea ce duce la acidifierea mediului intern. Mediul acid ÔÇ×jefuie┼čteÔÇŁ corpul de calciu! De exemplu, br├ónza: este foarte bogat─â ├«n calciu, dar este si foarte bogat─â ├«n proteine ┼či acidific─â s├óngele; consumul frecvent va genera pierderile calciului, dar ┼či a altor minerale cu rol alcalinizant. American Journal of Clinical Nutrition a scris ├«nc─â din 1970 c─â: „Osteoporoza este de fapt o boal─â generat─â de un num─âr de factori, cel mai important fiind aportul excesiv de proteine”.

American Journal of Clinical Nutrition a publicat ├«n 1983 cel mai mare studiu, f─âcut vreodat─â, asupra osteoporozei. S-a confirmat faptul c─â vegetarienii nu au la fel de mult─â osteoporoz─â ca ┼či omnivorii:

  • la 65 de ani, femeile vegetariene aveau 18% pierderi osoase;
  • cele nevegetariene aveau 35%!
  • cifrele echivalente pentru b─ârba┼úi erau 3% ┼či 7%.

Cifrele pot fi explicate de faptul c─â vegetarienii nu m─ân├ónc─â la fel de multe proteine ca ┼či m├ónc─âtorii omnivori, pe de o parte, iar pe de alt─â parte, proteinele sunt de mai bun─â calitate, au lan┼úuri mai mici, se poate digera mult mai u┼čor.

Scheletul se comport─â ca o magazie de calciu ┼či alte minerale alcaline.

Nivelul pH-ului s├óngelui este vital! Prin reac┼úii, mai mult b─ânuite dec├ót st─âp├ónite, c├ónd m├ónc─âm prea multe m├ónc─âruri generatoare de aciditate (proteine, b─âuturi acidulate, b─âuturi neacidulate conservate cu acid fosforic, sare, zah─âr, cafea ┼či ceai, medicamentele sau fumatul) sau c├ónd via┼úa de zi cu zi este marcat─â de sedentarism, calciul este mobilizat din schelet, ├«mpreun─â cu alte minerale alcaline, spre s├ónge! Oamenii trebuie s─â aib─â ├«nt├ói de toate p├óine, cartofi ┼či varz─â ├«n cantit─â┼úi suficiente, ┼či apoi pu┼úin lapte. Carnea este ultima cerin┼ú─â de ├«ndeplinit.

Am putea concluziona c─â:

  • laptele fiec─ârei specii, ├«n starea sa natural─â, este o hran─â perfect─â pentru puii speciei respective, el asigur├ónd, pe timp limitat, cre┼čterea lor rapid─â;
  • prea multe produse lactate, ┼či mai ales ├«n formele denaturate pe care le g─âsim ├«n supermarketuri, sunt generatoare de boal─â;
  • echilibrul metabolic al calciului este men┼úinut, ├«n cel mai simplu ┼či eficient mod prin p─âstrarea unei diete echilibrate ÔÇô 80% alcalin─â ┼či 20% acid─â! Acesta se poate men┼úine prin aport echilibrat dar, foarte important, prin mastica┼úie ├«ndelungat─â!
Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859