Close

Odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â, ├«n corpul uman apar modific─âri fiziologice importante, ce privesc at├ót procesele de digestie, c├ót ┼či pe cele metabolice.

Influenţarea negativă a proceselor de digestie conduce la un dezechilibru nutriţional, manifestat prin:

  • afectarea func┼úiei digestive, cu consecin┼ú─â imediat─â drept constipa┼úie
  • reducerea sim┼úurilor (gustativ si olfactiv)
  • lipsa de energie
  • diminuarea capacitatii de regenerare a tesuturilor datorita faptului ca substan┼úele proteice sunt catabolizate mai accentuat
  • pierderea de masa musculara si a densitatii osoase
  • slabirea functiei imunitare, marindu-se astfel riscul infectiilor
  • probleme dentare
  • senzatia de uscaciune a gurii
  • dificultatea in deglutitie
  • deteriorarea functiei renale
  • cresterea colesterolului care favorizeaza aparitia aterosclerozei.

V├órstnicii se confrunta si cu diminuarea enzimelor metabolice (ce sunt denumite si ÔÇ×sc├ónteia vie┼úiiÔÇŁ). Enzimele sunt lucr─âtorii din celulele noastre, f─âr─â de care nu poate exista via┼ú─â. ├Än natura lor chimic─â sunt proteine func┼úionale.

Organismul uman are nevoie de trei mari categorii de enzime:

  1. Enzimele metabolice din interiorul celulelor, ce creeaz─â energie ┼či contribuie la generarea impulsurilor nervoase. Cele mai multe enzime metabolice au nevoie de MAGNEZIU (din cacao, germeni de gr├óu, soia, migdale, alune, spanac, banane, p─âtrunjel) ┼či de ZINC (din ficat de vi┼úel sau de porc, p├óine integral─â, pe┼čte, fasole, linte).

Scăderea în timp a enzimelor metabolice conduce si la diminuarea absorbtiei de VITAMINE si MINERALE (in special a vitaminelor din clasa B si mai ales B-12, acid folic, calciu si fier).

De exemplu, numai absenta vitaminei B 12 poate avea un efect devastator asupra sistemului nervos, determinand mers nesigur, slabiciune musculara, vorbire neclara si psihoza = semne si simptome similare cu cele ale bolilor legate de varsta cum ar fi boala Parkinson si Alzheimer

Dr. Ellen Cutler spune ├«n cartea sa ÔÇ×MICROMIRACOLEÔÇ×:

ÔÇ×Vitaminele si mineralele nu sunt activate dec├ót ├«n combina┼úie cu ENZIMELE. Dac─â acest lucru nu se ├«nt├ómpl─â, ies din organism f─âr─â a fi utilizateÔÇ×

  1. Enzimele alimentare provin din alimentele vii: fructele ┼či legumele crude. Dac─â acestea sunt g─âtite la peste 40 de grade, enzimele se inactiveaz─â.
  1. Enzimele digestive sunt secretate de tractul digestiv, ├«ncep├ónd din cavitatea bucal─â, p├ón─â ├«n intestine, pancreas ┼či ├«n ficat, vezica biliara. Aceste enzime sunt elementele-cheie pentru:
  • realizarea digestiei
  • extragerea substan┬ş┼úelor nutritive din alimentele pe care le consum─âm
  • eliminarea reziduurilor

Acestea se g─âsesc ├«n mod natural ├«n organism, ├«ns─â sunt produse ├«n cantit─â┼úi limitate. Caren┼úele enzimatice afecteaz─â s─ân─âtatea fizic─â, dar au un impact major ┼či asupra st─ârii psihice, sus┼úin speciali┼čtii. ├Än situa┼úia ├«n care, din anumite cauze (unele afec┼úiuni, alimenta┼úie incorect─â sau consum excesiv de alcool) avem caren┼úe enzimatice, digestia alimentelor este ├«ngreunat─â.

Insuficienta enzimelor de pe tractul digestiv

Cand enzimele sunt insuficiente pentru a marunti macarea, particule mari de alimente pot ajunge prin vilii intestinului direct ├«n s├ónge. Acestea sunt imediat depistate de celulele sistemului imunitar, care ├«ncep s─â le atace ca ┼či cum ar fi agen┼úi str─âini care invadeaz─â organismul. Din acest moment, alimentul respectiv este perceput ca un inamic de sistemul imunitar ┼či, prin urmare, atunci c├ónd este consumat, apar simptomele specifice alergiilor si a bolilor autoimune.┬á

O alta problema des intalnita la vârstnici este pH-ul acid care îngreunează digestia. Aciditatea este favorizata de alimentatie, astfel:

  • PH =0 il are acidul din bateria automobilului
  • PH =2 il au sucurile acidulate
  • PH =3 il au:branzeturile,pastele,crustaceele si carnea .
  • PH =4 il au: painea alba si cafeaua
  • PH =5 il au:apele carbogasoase,berea si zaharul.
  • PH =6 il au:ceaiul,sucul de fructe si ouale.
  • PH =7 il au apele plate.

Trebuiesc gasite solutii ce permit alcalinizarea apei de baut si consumarea de HRANA VIE in proportie de 80% (HRANA VIE este alcalina). De exemplu :

  • PH=8.0 il au mere, migdale, morcov, varza
  • Ph=9.0 il au salata, telina, ceai verde si uleiul de masline
  • PH=10 il au spanacul, brocoli

Putem folosi apa alcalina care are capacitatea de a neutraliza si lichefia deseurile acide pentru a putea fi eliminate din organism, refacand neutralitatea acido-bazica al acestuia ÔÇô deci sanatatea si starea de bine. Consumul apei alcaline se recomanda dimineata pe stomacul gol si intre mesele principale. Una dintre cele mai recomandate este apa de masa plata ÔÇô Perla Moldovei alcalina, cu ph 8,8 (p. „potentialÔÇŁ + H hidrogen)

Multi vârstnici sufera de OBEZITATE datorata indeosebi Ph-ului acid si intolerantelor alimentare la glucide, lipide, carbohidrati, intolerante datorate in mare parte DEFICIENTEI DE ENZIME DIGESTIVE.

In acest caz se recomanda cerealele, fructe, legume dar si consumul de iaurt, muraturi, varza murata, branza invechita, si drojdie caci contin PROBIOTICE care refac flora intestinala.

Pentru a fi digerata fiecare grup─â de alimente are nevoie de o enzim─â specific─â, astfel:

  • AMILAZA proceseaza CARBOHIDRATII
  • PROTEAZA proceseaza PROTEINELE
  • LIPAZA proceseaza GRASIMILE
  • LACTAZA proceseaza PRODUSELE LACTATE
  • CELULAZA proceseaza FIBRELE ALIMENTARE prezente ├«n special ├«n fructele ┼či ├«n legumele proaspete. Aceast─â enzim─â ac┼úioneaz─â, de asemenea, ca un bun antioxidant, ata┼č├óndu-se de metalele toxice introduse ├«n organism, ├«n vederea elimin─ârii lor.
  • MALTAZA transform─â CARBOHIDRATII COMPLECSI din cereale ├«n glucoz─â, mai u┼čor asimilabil─â.
  • FITAZA are un rol important ├«n procesul de DIGESTIE ├«n general ┼či, ├«n plus, ajut─â la SINTEZA VITAMINELOR DIN COMPLEXUL B.
  • SUCRAZA proceseaza ZAHARURILE con┼úinute de majoritatea alimentelor.

Trebuie sa reamintesc aici cat de importanta este si evaluarea VARSTEI BIOLOGICE pentru vârstnici care nu este acelasi lucru cu VARSTA CRONOLOGICA (numarul de ani traiti pe acest pamant).

Deseori varsta metabolica este evidenta pe fata unui senior. Varsta biologica este legata firesc de procesul metabolic al corpului unui senior. Un indicator important in evaluare este IMC/BMI = inaltimea asupra greutatea la patrat

Sistemul BMI (Indicator al Masei Corporale), calculat in functie de inaltime, greutate, varsta si sex, permite determinarea grupei de greutate (subponderal, greutate normala, supraponderal, obezitate – clasele I sau II, obezitate morbida) si poate oferi referinta in abordarea unui alt regim de viata, mai activ, mai echilibrat si mult mai sanatos.

Catalogarea valorilor BMI pentru corpul uman

  • 18.5 sau mai putin – Subponderal
  • intre 18.51 si 24.99 – Greutate normala
  • intre 25.00 si 29.99 – Supraponderal
  • intre 30.00 si 34.99 – Obezitate (clasa I)
  • intre 35.00 si 39.99 – Obezitate (clasa II)
  • 40.00 sau mai mult – Obezitate morbida

Deoarece o data cu v├órsta, pofta de m├óncare scade si in consecinta masa corporala se reduce trebuie s─â acord─âm đż aten┼úie deosebit─â v├órstnicilor pentru a satisface nevoile de hran─â adecvat─â organismului in aceasta etapa a vietii.

La peste 65 de ani ratia alimentara trebuie sa furnizeze doar 2400 calorii/zi pentru barbat si 2100 calorii/zi pentru femei

De retinut ca:

Nevoia de proteine este de 1 ÔÇô 1,5 g/kg corp avand in vedere tendinta de dezechilibru la v├órstnici.

Ele vor fi asigurate de proteine cu valoare biologica mare, deci de provenienta animala (lapte, albus de ou, peste, carne de pasare si de vita).

Se vor consuma insa cu precautie alimentele bogate in proteine pentru a preveni aparitia gutei.

Lipidele se vor da in cantitate redusa, doar 70 ÔÇô 90 g/zi pentru a evita cresterea lipidelor in sange si depunerea lor pe peretii vaselor.

In acest scop vor fi preferate lipidele de provenienta vegetala, bogate in acizi grasi nesaturati

Glucidele nu trebuie sa depaseasca 50% din ratia calorica zilnica.

Vor fi evitate dulciurile concentrate, deoarece suprasolicita functia pancreasului.

Se recomanda asigurarea glucidelor prin consumare de paine integrala, cartofi, paste fainoase, legume si fructe.

Este foarte important ca vârstnicii sa consume alimentele in COMBINATIA CORECTA, astfel:

Clasica asociere a fripturii cu cartofi este dăunătoare, nu neapărat pentru că ar elibera substanţe chimice nocive, ci pentru că îngreunează digestia, suprasolicitând resursele enzimatice ale organismului.

În timp ce digestia carbohidraţilor din cartofi începe din gură, prin intermediul enzimelor ce se găsesc în salivă, proteinele sunt digerate de-abia în stomac.

Secre┼úia simultan─â ┼či ├«n cantit─â┼úi mari a mai multor enzime din categorii diferite duce la un consum excesiv de energie ├«n detrimentul altor func┼úii ale organismului. ├Än aceast─â situa┼úie, digestia se produce lent, iar consecin┼úa este instalarea balon─ârilor, constipa┼úiei ┼či, ├«n general, a tulbur─ârilor digestive.

├Än plus, ├«n cazul acestei combina┼úii, exist─â riscul ca unele particule de proteine s─â ajung─â direct ├«n s├ónge, f─âr─â a fi digerate,┬áac┼úion├ónd ca ni┼čte antigeni ┼či declan┼č├ónd o reac┼úie din partea sistemului imunitar cu consecinte nefavorabile, asupra sistemului nervos central si declansand alergii si boli autoimune.

CONSTATĂRI si SOLUŢII :

Unii vârstnici nu pot mesteca alimentele, fie din cauza unor probleme dentare, fie a uscaciunii gurii. Aceste persoane vor renunta desigur la fructe si legume proaspete dar si la carne. Acestor persoane li se recomanda:

  • suc de fructe, compoturi de piersici, mere, pere; fructe in sirop ÔÇô in locul fructelor crude
  • suc de legume; legume pasate si gatite ÔÇô in locul legumelor crude
  • carne tocata, oua, lapte, branza, iaurt, budinca si supa crema ÔÇô in locul fripturii
  • cereale gatite, orez, prajituri moi din cereale ÔÇô in locul p├óinii

Unele persoane in varsta se confrunta cu indigestii cauzate de consumul unor alimente. Acestor persoane li se recomanda sa inlocuiasca alimentele care provoaca indigestii cu altele din acelasi grup:

  • lactate (iaurt, budinca, supa crema, branzeturi) ÔÇô in locul laptelui
  • morcovi, cartofi, pastai, sucuri de legume ÔÇô in locul legumelor crude (varza, broccoli)
  • sucuri si compoturi de fructe ÔÇô in locul fructelor proaspete

Numerosi varstnici iau medicamente care le afecteaza apetitul, dar si absorbtia si asimilarea elementelor nutritive esentiale. Acestor persoane li se recomanda sa adauge un plus de savoare mancarii cu ajutorul condimentelor naturale (piper, oregano, dafin, scortisoara, etc.)

Persoanele in varsta locuiesc deseori singure si nu se mai simt motivate sa gateasca sau sa se alimenteze corect. Acestor persoane li se recomand─â achizi┼úionarea alimentelor u┼čor de preparat, bogate in principii nutritive.

Vârstnicii se confrunta cu mari carente de VITAMINE SI MINERALE si recomand in completare SUPLIMENTE ALIMENTARE, avand in vedere deficientele de nutrienti constatate prin analize medicale si prin biorezonanta.

Alte sfaturi pentru vârstnici :

Este bine ca v├órstnicii sa fac─â zilnic MISCARE, deoarece ajut─â la cre┼čterea masei musculare (care la v├órstnici se diminueaza) si sa ne reamintim ca muschii scheletici misca LIMFA, la nivelul c─âreia se afla substan┼úele nutritive at├ót de necesare vie┼úii. O form─â ideal─â de mi┼čcare este lucrul in gradina, ├«notul, aerobic, mersul pe biciclet─â, plimb─ârile in ritm alert sau tenisul. Orice gen de activitate fizic─â trebuie ins─â adaptat la starea de s─ân─âtate a seniorului.

In momentul in care se fac exercitii fizice, corpul are nevoie de mai multe PROTEINE (vegetale cu prioritate).

Iata o lista cu 10 alimente bogate in proteine:

  1. Branza de vaci contine cele mai multe proteine si poate fi consumata in combinatie cu paste sau fructe.
  2. Ou─âle stimuleaz─â cre┼čterea masei musculare si cresc nivelul de energie deoarece sunt bogate in proteine si vitamine (A, D si E). Se recomnda a se consuma oua fierte la micul dejun, cel putin de doua ori pe saptamana; excesul acestora reprezint─â ├«ns─â principala cauz─â a intoxic─ârii ficatului. 3. Broccoli si alte legume care contin si fibre, precum spanac.
  3. Sparanghel, porumb dulce, ardei, ceapa si praz.
  4. Ciocolata cu lapte creste rezistenta si intarzie epuizarea fizica.

De asemenea, ciocolata cu lapte ajuta la cresterea rezistentei, intarziind epuizarea fizica.

  1. Migdalele cresc masa musculara, pe l├óng─â faptul c─â sunt o surs─â bogat─â de proteine, fibre ┼či gr─âsimi s─ân─âtoase, migdalele con┼úin din plin vitamina E, vitamine din complexul B, acizi gra┼či Omega 6, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, seleniu, fier, calciu si acid folic.

Studiile arat─â ca 20-25 de migdale (circa 40 de grame) consumate zilnic acopera 12% din cerintele nutritionale de proteine ale organismului si 35% din necesarul de vitamina E, un antioxidant care lupta impotriva radicalilor liberi si contribuie la recuperare, dupa antrenamentele intense.

  1. Uleiul de peste intensifica metabolismul

Uleiul de peste are proprietati antiinflamatoare, care permit organismului sa se recupereze dupa un antrenament greu. De asemenea, consumul de ulei de peste intensifica metabolismul si arde din depozitele de grasime.

  1. Ananasul reduce inflamatia muschilor

Ananasul contine bromelina, acid cinamic, pectine, polizaharide, vitamina C, triptofan, serotinina si minerale. Din punct de vedere medical, bromelina este o enzima care ajuta la digestie si reduce inflamatia muschilor. Deci consumul regulat de ananas are un rol important atat in arderea grasimilor, cat si in construirea armonioasa a masei musculare.

O cantitate mare de proteine se gaseste si in carnea rosie, slaba.

Vanatul si carnea de bivol sunt doua dintre sursele de carne slaba care contin suficiente proteine, cat si vitamine din complexul B, fier, fosfor, seleniu, zinc si cupru.

  1. Semin┼úele de dovleac repar─â mu┼čchii deteriora┼úi

Semintele de dovleac sunt bogate în minerale precum magneziu, fier, cupru si mangan, care contribuie la dezvoltarea si mentinerea intr-o forma cat mai sanatoasa a musculaturii corpului. Manganul este necesar pentru formarea proteinelor si actioneaza ca un antioxidant care ajuta la repararea muschilor deteriorati. Pentru a asimila jumatate din cantitatea zilnica necesara de mangan este suficient sa se consume o jumatate de punga mica cu seminte de dovleac.

  1. Lintea verde/rosie, nautul, fasolea, mazarea galbena toate astea au intre 18 si 28 grame de proteine.

APA este necesara pentru hidratarea musculaturii avand un rol important in cresterea masei musculare. Corpul uman este 70% apa, iar tesutul muscular este in jur de 75% apa. Pastrarea muschilor hidratati contribuie la cresterea nivelului de energie si ajuta la o digestie mai buna a alimentelor.

Concluzionez ca in alegerea potrivită a dietei pentru vârstnici este absolut necesar să acordăm atenţie deosebită alegerii corespunzătoare a consistenţei nutritive.

Produsele recomandate v├órstnicilor ar trebui s─â fie bogate ├«n valori nutri┼úionale, ├«n fiecare categorie alimentar─â, cu accent pe produse bogate ├«n semin┼úe, legume, fructe, produse lactate degresate sau cu cantitate mic─â de gr─âsimi, pe┼čte, carne de pas─âre.

  1. Alimentatia trebuie sa se mai bazeze pe produsele derivate din cereale integrale sau imbogatite cu vitamine si minerale: paste din grau integral, orez brun, orz, paine sau alte produse din multicereale.
  2. Lichidele trebuie sa fie consumate din belsug, deoarece faciliteaza digestia si impiedica deshidratarea.

Recomand cu incredere si ALIMENTATIA CROMATICA care poate stimula apetitul vârstnicilor si anume:

* LUNI=VERDE;

* MARTI=ROSU;

* MIERCURI=ALB;

* JOI=ALBASTRU;

* VINERI-GALBEN;

* SAMBATA= MOV:

* DUMINICA =PORTOCALIU

* Aportul bogat de calciu si vitamina D contribuie la intarirea oaselor,de aceea se poate opta pentru lapte, iaurt si branzeturi.

* Proteinele necesare vor fi furnizate de carne, peste, oua, leguminoasele.

* Vârstnicilor li se recomanda in special alimente sarace in grasimi .

O importanta deosebita o are si forma sub care sunt consumate diferitele alimente:

– legumele proaspete si zarzavaturile sunt recomandate, sa fie consumate crude, sau sub forma de

sufleuri si budinci.

Salatele vor fi preparate cu ulei de masline si se vor servi cu precadere la mesele la care se serveste carne;

untul se va servi crud

supele, usor condimentate, pentru a avea un efect stimulant pentru apetit, dar se vor gati fara rantas sau prajeala;

nu se vor consuma grasimi animale.

IMPORTANT !!! Uleiul se va adauga mancarii dupa ce am inchis aragazul, iar sarea se va adauga doar in farfurie.

Alimente permise sau recomandabile:

– lapte degresat, zer, iaurt;

– branza de vaci sau branza preparata din lapte degresat (telemea de vaca);

– carne slaba, fara grasime vizibila si anume:

– orice carne de peste, chiar daca este vorba de peste gras; raci, crevete, stridii;

– pasare (pui, curcan, gaina);

– Grasimi: ulei de: floarea-soarelui, soia, porumb, masline; persoanele alergice la soia vor renunta la aceasta; unt in cantitate limitata.

– oua: de preferat albusul;

– fainoase; paine de preferat rece, prajituri facute cu ulei, paste fainoase, orez, gris;

– legume si zarzavaturi, inclusiv cartofi, preparate fara unt, margarina sau untura;

– orice fructe proaspete;

– compoturi cu siropuri putin dulci;

– inghetate de fructe cu lapte ecremat;

– serbet, sucuri, etc.

– nuci si alune;

– supe de carne degresate, de legume sau peste;

– bauturi: cafea, ceai, apa minerala, bere, vin, alcooluri tari in cantitatile mici prescrise de medic deoarece consumul limitat de bauturi alcoolice este permis. Se recomanda sa nu se depaseasca 250ÔÇö400 ml pe zi.

Cafeaua este un stimulent la care multi indivizi nu doresc sa renunte. Este permisa, insa se va evita consumarea ei la masa de seara.

Alimente interzise sau consumate cu restrictie:

– lapte gras, smantana, frisca;

– branzeturi grase;

– carne de porc, slanina, sunca grasa, carnati; orice carne cu grasime vizibila; creier

– ulei de cocos, unt in cantitate mare, margarina, sosuri, maioneze;

– abuzul de galbenus, omlete sau alte preparate facute din oua;

– cartofi prajiti sau vegetale preparate cu rintasuri si prajeala;

– compoturi cu siropuri foarte concentrate;

– supe preparate cu smantana, unt, galbenusuri; supe cu carne cu continut de grasime animala;

– bauturi foarte dulci.

In general, se va face uz foarte moderat de zahar, dulciuri, ciocolata, miere, jeleuri, dulceturi, marmelada, siropuri, deserturi foarte indulcite

In ceea ce priveste aportul hidric zilnic trebuie asigurata o anumita cantitate, judicios repartizata pe durata zilei. Este recomandabil ca, totalizand apa de baut, supele, cafelele si ceaiul, sa nu se administreaza mai putin de 1 500 ml/zi.

In ceea ce priveste repartitia acestor lichide pe intervalul zilei, este recomandabil sa se consume cantitatile cele mai mici de lichid la masa de seara, pentru a se evita mictiunile nocturne, care deranjeaza somnul.

Repartitia meselor pe zi prezinta si ea importanta pentru mentinerea unei bune stari generale, pentru a evita obezitatea sau, dimpotriva, slabiri nedorite.

Programul cel mai adecvat pentru un senior activ este cel al meselor dese si putin copioase (4ÔÇö5 mese pe zi).

Astfel, dimineata se va lua lapte simplu sau cu cafea, ori un iaurt, paine prajita cu putin unt (10ÔÇö15 g).

Se va servi apoi o gustare in jurul ore-or 10ÔÇö11, care poate fi constituita din fructe sau o tartina cu branza de vaci, telemea etc.

Masa de pranz va contine, pe langa o supa, un sote sau sufleu, in mod obligatoriu carne cu salate. In functie de faptul daca seniorul este obez sau nu, masa de pranz se va completa numai cu fructe sau cu un desert format din prajitura, biscuiti etc.

O gustare, de obicei constituita din fructe, este indicata in jurul orei 17, pentru ca┬áultima masa, luata in jurul orelor 20ÔÇö21, sa contina alimente in cantitate mica si usor digerabile: lapte, paste fainoase cu lapte, branza, eventual un ou moale sau sunca slaba cu paine prajita.

Meniu de alimentatie pentru vârstnici:

Dimineata ora 8 : cafea cu paine si unt, branza de vaci cu rosii;

Ora 11 :               prajitura de casa si un iaurt;

Pranz 14:            supa de rosii cu orez, musaca de dovlecei, paine, gelatina cu fructe;

Ora 17 :              o ceasca de cacao si o portocala;

Cina ora 20-21:  salata de cruditati.

CONCLUZII : Produsele recomandate v├órstnicilor ar trebui s─â fie bogate ├«n valori nutri┼úionale cu accent pe produse bogate ├«n semin┼úe, legume, fructe, produse lactate degresate sau cu cantitate mic─â de gr─âsimi, pe┼čte, carne de pas─âre.

Alte recomandari: S─âruri minerale ┼či microelemente

Legumele constituie o surs─â bogat─â de s─âruri minerale ┼či microelemente la fel de importante pentru func┼úionarea organismului ca ┼či vitaminele.

Calciul

Asigur─â cre┼čterea la copii ┼či ajut─â la men┼úinerea condi┼úiei bune a oaselor la adul┼úi.
├Äl putem g─âsi ├«n: cicoare, sfecl─â, ridiche, napi, coroni┼čte, fasole.

Fierul

Transport─â oxigenul de la pl─âm├óni la celelalte organe; protejeaz─â ├«mpotriva anemiei. ├Äl putem g─âsi ├«n: soia, linte, coroni┼čte, fasole, spanac, sfecl─â, p─âtl─âgea ro┼čie, porumb, m─ârar, sparanghel, maz─âre, dovlecel verde, ceap─â.

Magneziul

Influen┼úeaz─â benefic sistemul nervos ┼či cel muscular; stimuleaz─â amplificarea celulelor noi ┼či ajut─â la somn.
├Äl putem g─âsi ├«n: coroni┼čte, fasole, ┼čtiulet de porumb, ceap─â, linte, spanac.

Fosfor

Ajut─â la ├«nt─ârirea oaselor ┼či a din┼úilor, de asemenea are o influen┼ú─â bun─â asupra func┼úion─ârii corecte a celulelor cerebrale.
├Äl putem g─âsi ├«n: fasole, linte, coroni┼čte, anghinare.

Potasiul

Influen┼úeaz─â benefic sistemul nervos ┼či cel muscular; stimuleaz─â amplificarea celulelor noi ┼či ajut─â la somn.
├Äl putem g─âsi ├«n: coroni┼čte, fasole, ┼čtiulet de porumb, ceap─â, linte, spanac.

In completare recomand SUPLIMENTE ALIMENTARE, avand in vedere deficientele de nutrienti constatate prin analize medicale si prin biorezonanta.

Se considera necesar un aport zilnic de aproximativ 12 mg fier, pentru a se putea combate tendinta la anemie, frecvent intalnita la batrani. Alimente care contin fier: carne, legume, fructe uscate.

Cantitatea de calciu necesara pentru omul varstnic este de cca 850 mg/zi sau de aproximativ 10 mg/kilocorp/zi. Aceasta poate fi asigurata prin consumarea de lapte, branzeturi sau iaurt.

Daca se respecta prescriptiile privitoare la consumul zilnic de fructe, se asigura seniorului aportul zilnic de vitamine si minerale. In sezonul in care procurarea fructelor este mai dificila se poate face o suplimentare cu preparate fitoterapeutice care sa contina vitamine din grupul B (necesarul zilnic de vitamina B1 este de 1,5 mg si cea de vitamina B2 de 1,8 mg), precum si cu vitamina C (cca 75 mg/zi). Se mai considera necesara consumarea a 5 000 U.I. de vitamina A.

Legumele ÔÇô vitamine la fiecare mas─â

Vitaminele sunt substan┼úe indispensabile pentru buna func┼úionare a organismului, unele dintre ele influen┼ú├ónd o cre┼čtere corect─â. Trebuie s─â ┼čtim unde putem g─âsi vitaminele.

Există 13 vitamine pe care organismul nostru nu le poate produce singur, de aceea trebuie să ni le administrăm prin intermediul alimentaţiei.

Ce funcţii îndeplinesc vitaminele?

În ce legume le putem găsi?

Vitamina A ÔÇô beta-carotenul

┬╗ ajut─â la cre┼čtere, protejeaz─â vederea ┼či pielea,

┬╗ broccoli, morcovul, varza, varza de Bruxelles, dovlecelul verde, cicoarea, spanacul, salata, m─âcri┼čul, p─âtrunjelul, p─âp─âdia, maz─ârea, dovleacul, soia.

Vitaminele B1, B2, B3, B6

┬╗ r─âspund de buna func┼úionare a sistemului muscular ┼či a celui nervos,
┬╗ vinetele, spanacul, fasolea, salata, lintea, m─âcri┼čul, p─âp─âdia, maz─ârea, cartofii, soia, p─âtl─âgelele ro┼čii.

Vitamina B9┬╗ ajut─â la producerea, cre┼čterea ┼či reproducerea globulelor ro┼čii, permite asimilarea albuminelor,
» fasolea în păstaie, spanacul, broccoli, varza, sparanghelul, salata, lintea, cartofii, prazul, fasolea.

Vitamina C

┬╗ spore┼čte rezisten┼úa la infec┼úii, combate oboseala ┼či ajut─â la asimilarea fierului,
┬╗ ┼úelin─â, broccoli, varz─â de Bruxelles, conopid─â, m─âcri┼čul, cicoarea, spanac, salat─â, napi, p─âtrunjel, p─âp─âdia, ardeiul, ridiche, p─âtl─âgea ro┼čie.

Vitamina D

┬╗ fortific─â sistemul osos, contracareaz─â scolioza ┼či ├«mbun─ât─â┼úe┼čte imunitatea.

» mânătărci

Vitamina E

┬╗ protejeaz─â celulele ├«mpotriva radicalilor liberi ┼či are o influen┼ú─â benefic─â asupra ┼úesuturilor,
┬╗ sparanghel, salat─â, spanac, fasole, soia.

Vitamina H

┬╗ ├«ncetine┼čte ├«nc─ârun┼úirea ┼či c─âderea p─ârului, ├«mbun─ât─â┼úe┼čte coagularea s├óngelui,

┬╗ ciuperci, morcovi, p─âtl─âgele ro┼čii, spanac.

Vitamina K

» ajută la coagularea sângelui,
» broccoli, morcov, varză, conopidă, fasole în păstăi, salată, cartofi.

 Vitamina P

» ajută la tratarea sângerării gingiilor, acţionează anti-alergic,

┬╗ m─âce┼č, varz─â, p─âtl─âgea ro┼čie, salat─â, spanac, cartofi.

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859