Close

Consilierul pentru dezvoltare personal─â este un specialist care lucreaz─â cu persoane s─ân─âtoase din punct de vedere psihic, care au nevoie s─â exploreze sau s─â dep─â┼čeasc─â diverse st─âri sau situa┼úii cu care se confrunt─â ├«n evolu┼úia personal─â ┼či profesional─â, valorific├ónd ┼či dezvolt├ónd resursele ┼či poten┼úialul propriu.
Interven┼úia specializat─â a consilierului pentru dezvoltare personal─â const─â ├«n ├«nso╚Ťirea, sus╚Ťinerea si ├«ncurajarea interlocutorilor, prin intermediul unor tehnici si instrumente specifice, in vederea sond─ârii si relev─ârii propriilor capacita╚Ťi si resurse si a con╚Ötientiz─ârii punctelor critice din existen┼úa proprie si a posibilit─â╚Ťilor de dep─â╚Öire a situa╚Ťiilor neconvenabile ├«ntr-o manier─â particularizat─â si non-directiv─â.
Consilierul pentru dezvoltare personala nu ├«╚Öi eticheteaz─â clien╚Ťii, nu face judeca╚Ťi de valoare, nu le ofer─â sfaturi, op╚Ťiuni sau solu╚Ťii, ci ├«╚Öi sus╚Ťine clien╚Ťii, cu ajutorul instrumentelor si tehnicilor specifice, astfel ├«nc├ót clien╚Ťii descoper─â ce anume se ├«nt├ómpla si cum anume pot s─â schimbe situa╚Ťia.
Prin consiliere sunt abordate emo┼úiile, cogni┼úiile (g├óndurile) ┼či comportamentele care ├«mpiedic─â dezvoltarea ┼či adaptarea optim─â a persoanei la cerin┼úele cu care se confrunt─â.
Atitudinile ┼či abilit─â┼úile consilierului reprezint─â aspectele de baz─â ├«n consiliere. Toate interven┼úiile f─âcute de consilier vor fi filtrate prin prisma atitudinii pe care o are consilierul fa┼ú─â de client ┼či a abilit─â┼úilor de comunicare ┼či ascultare cu acesta. O atitudine adecvat─â pentru consiliere reflect─â acceptarea necondi┼úionat─â a clientului, empatia, congruen┼úa ┼či colaborarea.
Atitudinile ┼či abilit─â┼úile de consiliere au un rol important ├«n construirea ┼či men┼úinerea unei rela┼úii terapeutice eficiente.

Abilit─â╚Ťi de baz─â ├«n consiliere
├Än interac┼úiunea cu clientul, consilierul de dezvoltare personal─â este necesar s─â ├«┼či dezvolte ┼či s─â st─âp├óneasc─â abilit─â┼úi de ascultare ┼či comunicare.
Abilit─â┼úile cele mai importante de ascultare ┼či comunicare cu clientul sunt: ascultarea activ─â, observarea, focalizarea, confruntarea ┼či furnizarea de informa┼úii.
1. ASCULTAREA ACTIV─é
Ascultarea activ─â se realizeaz─â prin adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal ┼či nonverbal al clientului, folosirea r─âspunsului minimal, reflectarea sentimentelor, parafrazarea, sumarizarea ┼či adresarea ├«ntreb─ârilor.

a) Adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal ┼či nonverbal al clientului
Un mod eficient de ├«mbun─ât─â┼úire al rela┼úiei terapeutice este adaptarea comportamentului nostru la comportamentul verbal ┼či nonverbal al clientului. Prin aceasta, clientul prime┼čte mesajul c─â este ascultat.
A doua modalitate, se refer─â la adaptarea tonului vocii ┼či a ritmului de vorbire al consilierului la cel al clientului. Vocea noastr─â este un instrument care comunic─â sentimentele pe care le avem fa┼ú─â de o persoan─â. De exemplu, dac─â un client vorbe┼čte ├«ncet sau foarte repede terapeutul poate s─â ├«ncerce s─â-i r─âspund─â ├«n aceea┼či manier─â. Sesizarea acestui aspect ne ajut─â s─â evit─âm s─â ├«ntrerupem clientul atunci c├ónd ne spune ceva.
O alt─â modalitate de ├«mbun─ât─â┼úire a rela┼úiei cu clientul se refer─â la ponderarea contactului vizual ├«n func┼úie de starea de confort a clientului; de exemplu, dac─â acesta se simte incomodat de o privire prea insistenta, terapeutul trebuie s─â-┼či readapteze privirea. Modific─ârile bru┼čte ale contactului vizual sau ale comportamentului nonverbal al clientului atunci c├ónd ne poveste┼čte ceva, pot fi un semn c─â subiectul despre care vorbe┼čte este unul dificil pentru el.
În consecinţă, folosind aceste modalităţi, consilierul va transmite clientului că îl ascultă, iar astfel clientul se va simţi pregătit să răspundă la întrebările consilierului.

b) Folosirea r─âspunsului minimal ┼či a ├«ncuraj─ârii
Apare automat ├«n conversa┼úia noastr─â atunci c├ónd ascult─âm, sub form─â nonverbal─â (a da din cap, aha), dar ┼či verbal─â (├«n┼úeleg, ┼čtiu ce vrei s─â spui). Ele indic─â vorbitorului c─â persoana cu care discut─â este atent─â
Dac─â clientul ne poveste┼čte ceva – ÔÇ×Este groaznic ! ┼×eful strig─â la mine, clien┼úii sunt nemul┼úumi┼úi. M─â simt ca ├«ntr-o cu┼čc─âÔÇŁ- ┼či se opre┼čte aici, consilierul ├«l poate ├«ncuraja s─â continue prin simpla repetare a ultimelor cuvinte ÔÇ×ca ├«ntr-o cu┼čc─â ?ÔÇŁ a┼čtept├ónd o detaliere din partea clientului.

c) Reflectarea
Reflectarea are rolul de a explicita ┼či clarifica emo┼úiile cu care se confrunt─â clientul la un moment dat. Exista dou─â tipuri de reflectare: reflectarea con┼úinutului care de multe ori este numit─â ┼či parafrazare ┼či reflectarea sentimentelor. Ele pot fi folosite ┼či ├«mpreun─â.
Reflectarea este exprimarea intelegerii de catre consilier atat a continutului informational, cat si a starii emotionale transmise de client. Uneori este mai relevanta reflectarea emotiilor decat a continutului ; scopul fundamental al reflectarii este mai ales cel de validare a trairilor emotionale a clientilor.
Poate fi considerata sinonima cu raspunsul la partea afectiva a mesajului. Scopul reflectarii consta in:
ÔÇó a incuraja clientul sa exprime cat mai multe dintre sentimentele sale;
ÔÇó a sprijini clientul in a experimenta stari emotionale intense;
ÔÇó a ajuta clientul sa devina constient de sentimentele care l-ar putea domina.
Reflectarea este una din abilit─â┼úile cheie ├«n consiliere, deoarece ├«l face pe client s─â devin─â con┼čtient de ceea ce simte ┼či ├«l ├«ncurajeaz─â s─â se confrunte cu problemele emotionale ┼či nicidecum s─â le evite. ├Änainte de a face orice interven┼úie, e important s─â recunoa┼čtem sentimentele cu care se confrunt─â clientul ┼či s─â le valid─âm. ├Än mod frecvent, unii clien┼úi evit─â s─â-┼či exploreze sentimentele, deoarece vor s─â evite durerea asociat─â cu emo┼úiile puternice cum ar fi triste┼úea, disperarea, furiea sau anxietatea. Confruntarea cu sentimentele lor le permite clien┼úilor abordarea eficient─â a problemelor ┼či apoi posibilitatea s─â ia decizii mai bune. De exemplu, dac─â terapeutul ├«i spune clientului ÔÇťe┼čti foarte tristÔÇŁ, ├«l va determina pe client s─â se focalizeze pe durerea sa. Experien┼úierea emo┼úiilor este adesea dureroas─â, dar are func┼úie cathartic─â ┼či este indicat s─â intervin─â ├«n acest sens ├«n procesul de consiliere.
C├óteodat─â clien┼úii spun direct ceea ce simt (ÔÇ×sunt furios pe fratele meuÔÇŁ). Pentru persoanele care vorbesc mai pu┼úin despre sentimentele lor, consilierul poate adresa o ├«ntrebare ├«nchis─â pentru a clarifica ceea ce simte clientul ÔÇťE┼čti cumva furioas─â pe tat─âl t─âu?ÔÇŁ. De asemenea, consilierul ├«┼či poate da seama de emo┼úiile pe care le tr─âie┼čte clientul ┼či din comportamentul lui nonverbal.
Scopurile reflectarii:
ÔÇó Sa verifice intelegerea celor relatate de interlocutor;
ÔÇó Sa ii comunice interlocutorului intelegerea si acceptarea neconditionata;
ÔÇó Sa stabileasc─â o rela╚Ťie bazata pe ├«ncredere.

d) Parafrazarea
Parafrazarea presupune reformularea celor spuse de client atunci c├ónd consilierul dore┼čte s─â se asigure c─â a ├«n┼úeles bine ceea ce clientul ├«i transmite.

e) Sumarizarea
Consilierul sumarizează din când în când informaţia furnizată de catre client. Sumarizarea are mai multe roluri:
ÔÇó clarificare: c├óteodat─â clien┼úii devin confuzi ├«n leg─âtur─â cu detaliile povestirii lor. ├Än acest caz, sumarizarea clarific─â afirma┼úiile lor ┼či organizeaz─â informa┼úia, astfel ├«nc├ót clien┼úii s─â dob├óndeasc─â o imagine mai clar─â ┼či s─â aib─â posibilitatea de a g─âsi solu┼úii la problemele lor.
ÔÇó fixare: sumarizarea este util─â c├ónd consilierul dore┼čte s─â ├«ncheie sau s─â ├«nceap─â ┼čedin┼úa, sau concluzioneaz─â ┼či se face trecerea spre o alt─â tem─â, permi┼ú├óndu-i astfel clientului s─â fixeze mai bine lucrurile discutate.

f) Formularea întrebărilor
├Äntreb─ârile ne ajut─â s─â afl─âm informa┼úii despre problema cu care se confrunt─â clientul (ÔÇťPo┼úi s─â-mi descrii ultima ceart─â pe care ai avut-o cu tat─âl t─âu?ÔÇŁ), sau s─â clarific─âm unele aspecte din ceea ce ne spune (Clientul: George m─â enerveaz─â tot timpul!,Consilier: Po┼úi s─â-mi spui mai multe despre ceea ce face George ┼či te enerveaz─â ?ÔÇŁ)
Exist─â dou─â tipuri de ├«ntreb─âri: ├«ntreb─âri deschise ┼či ├«nchise.
├Äntreb─ârile ├«nchise sunt acele ├«ntreb─âri care genereaz─â r─âspunsuri specifice, ├«n termeni de da sau nu, sau r─âspunsuri care ofer─â foarte pu┼úine informa┼úii cum ar: ÔÇťAi venit aici cu masinaÔÇŽ? C├ó┼úi ani ai? ├Ä┼úi place la jobÔÇŁ.
Aceste întrebări se folosesc atunci când dorim să obţinem unele informaţii concrete sau atunci când clientul are dificultăţi în a se exprima.
Utilizarea întrebărilor închise poate duce la următoarele probleme:
ÔÇó clientul poate da un r─âspuns scurt f─âr─â a-l mai dezvolta
ÔÇó clientul se poate sim┼úi limitat ├«n a r─âspunde la ├«ntreb─âri ├«ntr-o manier─â semnificativ─â
ÔÇó clientul poate a┼čtepta o alt─â ├«ntrebare ├«n loc s─â se simt─â liber s─â r─âspund─â ├«n mod deschis
De aceea, întrebările închise trebuie folosite cu grijă.
├Äntreb─ârile deschise permit explorarea con┼úinutulului ┼či a emo┼úiilor relevante. Astfel de ├«ntreb─âri pot fi: ÔÇťPo┼úi s─â-mi poveste┼čti despre familia ta?, Cum te sim┼úi?, Ce poti s─â-mi spui despre jobul tau?ÔÇŁ. Prin urmare, r─âspunsurile clien┼úilor sunt mult mai bogate din punct de vedere informa┼úional. Totodat─â, permit clientului s─â vorbeasc─â despre lucrurile importante pentru el ┼či nu despre ceea ce considera consilierul c─â ar fi mai important.
2. OBSERVAREA
Observarea este abilitatea de a culege informa┼úii relevante despre client din urm─âtoarele surse: comportament verbal, nonverbal ┼či identificarea incongruen┼úelor. Observarea discrepantei dintre cele doua componente ofera de cele mai multe ori informatii suplimentare despre persoana/situatia in cauza.
Abilit─â╚Ťile de observare permit o ├«n╚Ťelegere real─â a mesajului transmis, a st─ârii afective a interlocutorului.

a) Comportamentul verbal
Clien┼úii au tendin┼úa de a repeta ┼či a pune accentul pe cuvintele care exprim─â lucruri importante pentru ei, prin urmare este important s─â identific─âm care sunt acestea.

b) Comportamentul nonverbal
Comportamentul nonverbal se refer─â la contactul vizual, expresia fe┼úei, postura, mi┼čc─ârile corporale ┼či tonalitatea vocii. Putem observa o modificare a posturii clientului ├«n sensul lu─ârii unei pozi┼úii ├«nchise (bra┼úe ┼či picioare ├«ncruci┼čate) atuncic├ónd se simte inconfortabil sau nu dore┼čte s─â vorbeasc─â despre un subiect, ┼či alternarea rapid─â a contactului vizual sau ezitarea ├«n vorbire atunci c├ónd se simte confuz. Expresia facial─â reflect─â ceea ce simte clientul la un moment dat. ├Än acest sens, putem observa ├«ncle┼čt─âri ale fe┼úei, dilat─âri ale pupilei c├ónd clientul este interesat de ceva, un z├ómbet care nu se potrive┼čte ├«ntr-un context, ├«nro┼čiri ale fe┼úei,modific─âri ale ritmului respira┼úiei.

c) Identificarea incongruenţelor
St─ârile de confuzie, sau cele conflictuale sunt de multe ori motivul pentru care clien┼úii se adreseaz─â unui consilier. Observarea atent─â a comportamentului verbal ┼či nonverbal ne poate oferi multe informa┼úii despre incongruen┼úele cu care se confrunt─â clientul. Discrepan┼úele pot fi de mai multe tipuri:
1. Discrepanţe între două comportamente nonverbale
Clientul poate vorbi despre c├ót de bine merge rela┼úia cu partenerul, z├ómbind ├«n timp ce ┼úine m├óinile ┼či obrajii ├«ncle┼čta┼úi.
2. Discrepanţe între două afirmaţii
├Äntr-o singur─â fraz─â, clientul poate exprima dou─â lucruri contradictorii: ÔÇ×Fiul meu este extraordinar, sunt mul┼úumit, dar pur ┼či simplu nu m─â respect─â!ÔÇŁ
3. Discrepan┼úe ├«ntre ceea ce spune ┼či ceea ce face clientul
Un p─ârinte poate vorbi despre c├ót de mult ├«┼či iube┼čte copilul ├«n timp ce folose┼čte ca ┼či metod─â de disciplinare pedepsa fizic─â.
4. Discrepan┼úe ├«ntre o afirma┼úie ┼či comportamentul nonverbal
Clientului ├«i poate spune consilierului ÔÇ×Nu m─â deranjeaz─â s─â discut despre acest subiectÔÇ× ├«n timp ce ┼úine m├óinile ├«ncle┼čtate ┼či ro┼če┼čteÔÇŁ.
5. Discrepanţe între modul de gândire a două persoane
Identificarea confliectelor pe care clientul le are cu alte persoane este un punct important în consiliere.
6. Discrepan┼úe ├«ntre ceea ce ├«┼či dore┼čte clientul ┼či o situa┼úie
Aceste incongruen┼úe se datoreaz─â modului ├«n care clientul percepe realitatea diferit de modul ├«n care realitatea se prezint─â (ÔÇ×A┼č vrea s─â dau la medicin─â, dar tocmai am aflat c─â se d─â examen din chimie ┼či mie nu-mi place chimia. N-o s─â reu┼česc niciodat─â!ÔÇŁ)
De multe ori ├«n consiliere identificare discrepran┼úelor reprezint─â primul pas ├«n a-i face pe clien┼úi s─â con┼čtientizeze problema cu care se confrunt─â.

3. FOCALIZAREA
Focalizarea presupune direc┼úionarea conversa┼úiei cu clientul spre aspectele pe care le consider─âm importante pentru consiliere; de asemenea, ea este util─â atunci c├ónd clientul ne furnizeaz─â foarte multe informa┼úii despre ceea ce se ├«nt├ómpl─â, sare de la un subiect la altul sau evit─â ├«n mod sistematic s─â vorbeasc─â despre un subiect. Focalizarea poate fi f─âcut─â pe emo┼úiile clientului(ÔÇťIoana, pari sup─ârat─â! Po┼úi s─â-mi spui mai multe despre ceea ce sim┼úi acum ?ÔÇŁ), pe problem─â(ÔÇťPo┼úi s─â-mi spui mai multe despre cearta pe care ai avut-o cu so┼úul t─âu?ÔÇŁ), sau pe rela┼úiile cu ceilal┼úi (ÔÇťCum crezi c─â afecteaz─â pe membrii familiei demisia ta ?ÔÇŁ).
La consilierii ├«ncep─âtori exist─â tendin┼úa de a se focaliza mai mult pe fapte ┼či mai pu┼úin pe emo┼úiile clientului; astfel la finalul ┼čedin┼úei consilierul adun─â o mul┼úime de date despre problem─â, dar nu ┼či despre modul ├«n care problema ├«l afecteaz─â pe client. Totu┼či, de cele mai multe ori clien┼úii se adreseaz─â unui terapeut datorit─â emo┼úiilor pe care le provoac─â o situa┼úie. Prin urmare, identificarea emo┼úiilor clientului fa┼ú─â de o situa┼úie este un punct cheie ├«n consiliere.

4. CONFRUNTAREA
Confruntarea const─â ├«n identificarea discrepan┼úelor (discrepan┼úe ├«ntre dou─â comportamente nonverbale, discrepan┼úe ├«ntre dou─â afirma┼úii, discrepan┼úe ├«ntre ceea ce spune ┼či ceea ce face clientul, discrepan┼úe ├«ntre o afirma┼úie ┼či comportamentul nonverbal, discrepan┼úe ├«ntre dou─â persoane, discrepan┼úe ├«ntre ceea ce ├«┼či dore┼čte clientul ┼či o situa┼úie),con┼čtientizarea acestora de c─âtre client ┼či asistarea acestuia ├«n a g─âsi solu┼úii la problema cu care se confrunt─â. Ea se bazeaz─â pe ascultarea activ─â ┼či pe observarea atent─â a clientului.
Confruntarea trebuie s─â fie f─âcut─â cu grij─â, f─âr─â a judeca clientul, baz├óndu-ne pe sumarizare, parafrazare, ┼či reflectarea empatic─â a sentimentelor.

5. FURNIZAREA DE INFORMATII
Pe parcursul ┼čedin┼úelor, consilierul identific─â, atitudinile, abilit─â╚Ťile ┼či cuno╚Ötin╚Ťele clientului fa┼ú─â de o anumit─â problem─â. ├Än func┼úie de acurate┼úea lor, consilierul va oferi informa╚Ťii noi ┼či corecte, transmise ├«ntr-o manier─â care s─â permit─â ├«n┼úelegerea acestora de c─âtre client.
În furnizarea informaţiilor este indicat să se ţină cont de următoarele recomandări:
ÔÇó folosirea unui limbaj comun cu cel al clientului
ÔÇó transmiterea de informa┼úii corecte
ÔÇó explorarea ├«mpreun─â cu clientul a alternativelor unei probleme f─âr─â a-i oferi solu┼úii
ÔÇó S─â ├«nve┼úe clientul s─â caute singur informa┼úii ┼či s─â le evalueze critic
ÔÇó analizarea ┼či s─â modificarea ├«mpreun─â cu clientul a informa╚Ťiilor incorecte de┼úinute de acesta
O modalitate de a furniza informa┼úii este folosirea afirma┼úiilor, acestea fiind utile ├«n a determina clientul s─â se focalizeze pe povestirea lui ┼či s─â con┼čtientizeze emo┼úiile aferente acesteia. Afirma╚Ťiile pot fi folosite in mai multe moduri:
ÔÇó Afirma╚Ťiile dau posibilitatea clientului s─â con┼čtientizeze ┼či s─â-┼či exprime o anumit─â emo╚Ťie; de exemplu, consilierul i-ar putea spune clientului care-┼či reprim─â furia ÔÇťc├ónd sunt furios ridic tonulÔÇŁ.
ÔÇó Afirma┼úiile dau posibilitatea consilierului s─â-i arate clientului c─â este ├«n┼úeles; de exemplu, consilierul poate spune clientului care se simte ru┼činat: ÔÇŁ Dac─â a┼č fi fost ├«n locul t─âu , m-a┼č fi sim┼úit foarte ru╚Öinat.ÔÇŁ
ÔÇó Afirma┼úiile ├«i ofer─â consilierului un mijloc prin care s─â recunoasc─â punctele tari, resursele clientului. El poate spune: ÔÇťTrebuie s─â fi fost foarte curajos dac─â ai f─âcut acest lucruÔÇŁ
ÔÇó Afirma┼úiile pot fi folosite pentru a sublinia evenimentele importante dintr-o activitate;
ÔÇó Afirma╚Ťiile sunt utile ├«n a-l face pe client s─â con┼čtientizeze anumite st─âri.

Toate aceste abilit─â┼úi pot fi amplificate ┼či manifestate la poten┼úialul lor maxim, prin con┼čtientizarea, asumarea ┼či practicarea de c─âtre consilier a unor calit─â┼úi personale deosebite, cum sunt: interesul sincer pentru binele oamenilor, atitudine cald─â ┼či comunicativ─â ├«n rela┼úiile cu oamenii, sensibilitate la sentimentele celorlal┼úi, toleran┼ú─â, flexibilitate, autocontrol, creativitate, realism, sim┼ú al umorului.

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859