Close

Teoria celor 5 elemente

Cele cinci elemente se refer├ú la cinci categorii din lumea natural├ú, ┼či anume: apa, lemnul, focul, p├úm├óntul ┼či metalul. Teoria lor consider├ú c├ú toate fenomenele din Univers corespund ├«n Natur├ú unuia sau altuia dintre aceste elemente ┼či c├ú ele se afl├ú ├«ntr-o mi┼čcare ┼či transformare continu├ú.
Teoria celor cinci elemente a ap├úrut ├«n China ├«n perioada dinastiilor Yin ┼či Zhou (sec. XVI – 221 ├«.e.n.). Ea ├«┼či are ├«ns├ú r├úd├úcinile ├«n vremuri str├úvechi, c├ónd chinezul, fire contemplativ├ú, observa ┼či nota cele mai subtile schimb├úri ale Naturii, orient├óndu-┼či via┼úa ┼či activit├ú┼úile ├«n func┼úie de acestea.
Apa, lemnul, focul, p├úm├óntul ┼či metalul sunt considerate ca fiind cinci elemente indispensabile pentru men┼úinerea a tot ce este viu, reprezent├ónd totodat├ú ┼či st├úrile care stau la baza transform├úrilor din Natur├ú. In lucrarea „Colec┼úia de lucruri str├úvechi” se spune:

„Hrana depinde de ap├ú ┼či foc. Produc┼úia depinde de metal ┼či lemn. P├úm├óntul d├ú na┼čtere tututor lucrurilor. Ele sunt folosite de popor.”

De┼či au caracteristici diferite, cele cinci elemente depind unul de cel├úlalt ┼či sunt inseparabile. Inc├ú din cele mai vechi timpuri, oamenii cuno┼čteau rela┼úiile dintre ele ┼či le foloseau pentru a explica fenomenele lumii naturale.
Conceptul primitiv al celor cinci elemente s-a dezvoltat ulterior ├«ntr-o teorie complex├ú, care ├«mpreun├ú cu teoria Yin – Yang a servit drept metod├ú ┼či instrument teoretic pentru analizarea ┼či ├«n┼úelegerea tuturor fenomenelor.
In medicina tradi┼úional├ú chinez├ú, teoria celor cinci elemente este aplicat├ú pentru a explica natura organelor de┼úin├útoare de energie ┼či a celor ce transport├ú energia, leg├úturile dintre ele, precum ┼či rela┼úiile dintre om ┼či lumea natural├ú.

CLASIFICAREA FENOMENELOR CONFORM CELOR CINCI ELEMENTE
Inc├ú din preistorie omul ┼či-a dat sema c├ú apa, lemnul, focul, p├úm├óntul ┼či metalul sunt indispensabile pentru via┼úa sa de zi cu zi ┼či c├ú ele au naturi diferite.
Caracteristica apei este r├úceala ┼či fluiditatea, ea lu├ónd forma recipientului ├«n care ajunge, cea a lemnului este ├«nflorirea ┼či cre┼čterea, focul r├úsp├ónde┼čte c├úldur├ú ┼či lumin├ú, p├úm├óntul d├ú na┼čtere tuturor lucrurilor, iar metalul se cufund├ú (sub ac┼úiunea propriei greut├ú┼úi).
In antichitate, medicii au aplicat teoria celor cinci elemente ├«n studiul ┼úesuturilor ┼či organelor, stabilind anumite coresponden┼úe ├«n func┼úie de natura, forma ┼či func┼úia fiec├úrui organ, ├«ntre el ┼či un anumit element.
Aceast├ú clasificare este tratat├ú foarte am├únun┼úit in rela┼úia meridian – organ – element.

Relaţiile dintre cele cinci elemente

 

LEGEA MI┼×C─éRII CELOR CINCI ELEMENTE

 

Legea mi┼čc├úrii celor cinci elemente este caracterizat├ú prin urm├útoarele rela┼úii:

– Generarea unui element din cel├úlalt
–┬áInterac┼úiune- Dominare
– Opozi┼úie
– Rela┼úie tip mam├ú – fiu

Generarea unui element din celãlalt

Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaţia de generare a unui element de cãtre elementul anterior:

Apa hr├úne┼čte lemnul
Lemnul alimenteazã focul
Focul na┼čte p├úm├óntul (cenu┼ča)
In pãmânt apar metalele
Metalul (prin condensare) duce la apariţia apei

Atunci c├ónd aceast├ú rela┼úie de generare este aplicat├ú organelor interne de┼úin├útoare de energie: rinichi, ficat, inim├ú, splin├ú ┼či pl├úm├óni, ea se refer├ú la faptul c├ú energia unui organ va sus┼úine func┼úionarea unui alt organ.
Concret:

– energia rinichilor (ap├ú) va sus┼úine func┼úionarea ficatului (lemn),

-energia ficatului (lemn) va sprijini funcţionarea inimii (foc),

energia inimii (foc) va susţine funcţionarea splinei (pãmânt),

energia splinei (pãmânt) va susţine funcţionarea plãmânilor (metal),

iar plãmânii (metal), la rândul lor, vor sprijini funcţionarea rinichilor (apã).
Atunci când vorbim despre energia unui organ ne referim la energia produsã de celulele acelui organ.

Celulele, ce au caracter Yin siYang si producenergie. Este vorba despre procesul descris de teoria Yin – Yang: „In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul”. Aceea┼či teorie mai precizeaz├ú „Yang-ul activeaz├ú Yin-ul”, care se traduce prin faptul c├ú energia produs├ú de celulele unui organ va sus┼úine func┼úionarea celulelor organului urm├útor (conform rela┼úiei de generare a celor cinci elemente).
Pe scurt putem spune c├ú rela┼úia de generare se reduce la cele descrise mai sus, ┼či anume, energia produs├ú de celulele unui organ va sus┼úine func┼úionarea celulelor organului urm├útor.

Interacţiunea

Interac┼úiunea dintre cele cinci elemente presupune ┼či existen┼úa unor tendin┼úe opuse ale acestora, prin care ele se controleaz├ú reciproc:

Apa stinge focul(rinichi/inima)
Focul tope┼čte metalul (inima/plaman)
Metalul taie lemnul (plaman/ficat)
Lemnul domin├ú p├úm├óntul pe care cre┼čte (ficat/splina)
P├úm├óntul ├«ndiguie┼čte apa (splina/rinichi)

Aspectele gener├úrii unui element din cel├úlalt ┼či cel de interac┼úiune sunt inseparabile. Dac├ú nu ar exista na┼čterea nu ar mai ap├úrea cre┼čterea ┼či dezvoltarea; f├úr├ú interac┼úiune nu ar mai exista echilibru ┼či coordonare pe durata cre┼čterii ┼či a transform├úrii. Echilibrul relativ men┼úinut ├«ntre generare ┼či interac┼úiune este cel care face posibil├ú cre┼čterea normal├ú ┼či dezvoltarea.
Interacţiunea dintre organele interne presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc), inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa).
Rela┼úia de interac┼úiune are loc prin intermediul Yin-ului (c├ómpului sau fluidelor) organelor respective. De exemplu, c├ómpul pl├úm├ónilor controleaz├ú c├ómpul ficatului, c├ómpul inimii controleaz├ú c├ómpul pl├úm├ónilor, c├ómpul ficatului controleaz├ú c├ómpul splinei, Yin-ul (fluidele) rinichilor hr├únesc Yin-ul inimii pentru ca acesta s├ú poat├ú controla Yang-ul (energia) inimii (sl├úbirea Yin-ului duce la hiperactivitatea Yang-ului), ┼č.a.m.d.

Dominarea ┼či opozi┼úia

Atunci c├ónd exist├ú un exces sau o insuficien┼ú├ú a oric├úruia dintre cele cinci elemente, vor ap├úrea rela┼úii anormale de generare ┼či de interac┼úiune, acestea fiind cunoscute prin termenii de dominare ┼či de opozi┼úie.
Dominarea presupune un atac asupra pãrţii care este controlatã, din cauza slãbirii acesteia. Din aceastã cauzã, relaţiile de control se vor tranforma în relaţii de dominare.
De exemplu, metalul controleaz├ú lemnul. In situa┼úia ├«n care lemnul este sl├úbit metalul ├«l va domina. Atunci c├ónd vorbim despre organele interne, putem specifica faptul c├ú un c├ómp prea puternic al pl├úm├ónilor (metal), cauzat de o mai slab├ú func┼úie de deschidere a celulelor pl├úm├ónilor (bloc├óndu-se func┼úia de deschidere a celulelor pl├úm├ónilor, energia acestora nu va mai putea fi eliberat├ú, astfel ├«nc├ót, ├«n timp, c├ómpul pl├úm├ónilor va cre┼čte foarte mult) va afecta c├ómpul ficatului (lemn), ceea ce poate duce ├«n timp la sc├úderea func┼úiei hepatice.
Un alt exemplu, focul controleazã metalul. Slãbirea metalului duce la dominarea acestuia de cãtre foc.

Insuficienţã apã: Pãmântul dominã apa
Insuficienţã lemn: Metalul dominã lemnul
Insuficienţã foc: Apa dominã focul
Insuficienţã pãmânt: Lemnul dominã pãmântul
Insuficienţã metal: Focul dominã metalul

Opozi┼úia se refer├ú la schimbarea sensului normal al interac┼úiunii, din cauza excesului elementului ce ar trebui s├ú fie controlat. In acest fel, elementul care ├«n mod normal este controlat se va ├«ntoarce ├«mpotriva elementului ce ├«l controleaza ┼či i se opune.
De exemplu, apa controleazã focul. In situaţia aceasta focul se opune apei.
Un alt exemplu, metalul taie (controleazã) lemnul. Excesul lemnului duce la opoziţia acestuia împotriva metalului.
Opoziţia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal.

Exces apã: Apa se opune pãmântului
Exces lemn: Lemnul se opune metalului
Exces foc: Focul se opune apei
Exces pãmânt: Pãmântul se opune lemnului
Exces metal: Metalul se opune focului

Rela┼úia tip mam├ú – fiu

In ciclul celor cinci elemente, fiecare element se „na┼čte” din cel precedent, este „fiul” celui dinaintea sa, iar acesta, la r├óndul s├úu, ├«i este „mam├ú”.
Aceast├ú rela┼úie poate fi afectat├ú ├«n ambele sensuri: „mama afecteaz├ú fiul” ┼či „fiul afecteaz├ú mama”.
De exemplu, apa poate afecta lemnul („mama afecteaz├ú fiul”), dar ┼či lemnul poate afecta apa („fiul afecteaz├ú mama”).

In continuare vor fi prezentate douã tabele în care vor fi descrise relaţiile din interiorul omului conform cu legea celor cinci elemente.

Cele 5 elemente Organe Yang Organe Fu Organe de Simţ Ţesuturi Sentimente
Ap├ú Rinichi Vezic├ú urinar├ú Ureche Os Team├ú ┼či Spaim├ú
Lemn Ficat Vezicã biliarã Ochi Tendoane Furie
Foc Inimã Intestin subţire Limbã Vase Bucurie
P├úm├ónt Splin├ú Stomac Gur├ú Mu┼čchi G├ónduri excesive
Metal Pl├úm├óni Intestin gros Nas Piele ┼či P├úr Necaz ┼či Melancolie

 

Direc┼úie Gust Culoare Cre┼čtere ┼či Dezvoltare Factori de mediu Anotimpuri
Nord Sãrat Negru Depozitare Frig Iarnã
Est Acru Verde Germinaţie Vânt Primãvarã
Sud Amar Ro┼ču Cre┼čtere C├úldur├ú Var├ú
Centru Dulce Galben Coacere Umezealã Varã Târzie
Vest Condimentat Alb Seceri┼č Usc├úciune Toamn├ú

┬áAceste r├ónduri au fost preluate din cartea Maestrului Cezar Culda; „Medicina Tradi┼úional├ú Chinez├ú ┼či Qigong-ul Terapeutic”

Teoria Yin – Yang

„Yin-ul ┼či Yang-ul reprezint├ú principiul Cerului ┼či al P├úm├óntului, marea structur├ú a orice exist├ú, p├úrin┼úii schimb├úrii, r├úd├úcina ┼či ├«nceputul vie┼úii ┼či al mor┼úii”.

Orice fenomen sau lucru din Univers are dou├ú aspecte, unul Yin ┼či unul Yang, care sunt opuse, dar ├«n acela┼či timp, sunt interdependente ┼či se pot transforma unul ├«n cel├úlalt. Aceasta este legea general├ú a modului ├«n care este alc├útuit├ú lumea.

Teoria Yin-Yang este o structur├ú conceptual├ú, utilizat├ú ├«n China ├«nc├ú din antichitate, pentru a analiza lumea natural├ú, omul ┼či Cerul. Cu alte cuvinte, ea a stat la baza ├«n┼úelegerii legilor Universului. Con┼čtiin┼úa chinezului nu poate cunoa┼čte lumea ├«n afara celor dou├ú aspecte ale sale: Yin ┼či Yang.

„Yin – Yang reflect├ú toate formele ┼či caracteristicile existente ├«n Univers”.

 

Ce este Yin-ul ┼či ce este Yang-ul?

Yin-ul ┼či Yang-ul au fost privite ca ni┼čte simboluri, av├ónd capacitatea de a cuprinde foarte multe aspecte ale lucrurilor, f├úr├ú a le descrie ├«n mod explicit.

Astfel, ├«n cursul vie┼úii de zi cu zi, vechii chinezi, au ajuns s├ú ├«n┼úeleag├ú c├ú tot ceea ce exist├ú poate fi privit prin cele dou├ú aspecte ale sale: ziua ┼či noaptea, mi┼čcarea ┼či repaosul, c├úldura ┼či frigul, b├úrbatul ┼či femeia, exterior ┼či interior, ┼č.a.m.d. ┼či au descris aceast├ú ├«nv├ú┼ú├útur├ú prin termenii Yin – Yang.

Yin-ul ┼či Yang-ul reprezint├ú o modalitate de a ├«n┼úelege, de a cunoa┼čte existen┼úa. Teoria despre Yin – Yang ne descrie lumea ├«n dinamica sa. Ea pune accent pe continua transformare ┼či pe necesitatea de a ├«n┼úelege modul ├«n care sunt guvernate transform├úrile. St├úrile sunt percepute numai ca situa┼úii particulare, ele neav├ónd un caracter permanent.

Acest mod de raportare la existen┼ú├ú nu caut├ú ├«n┼úelegerea mecanismelor ce pot prelungi men┼úinerea unei st├úri. Existen┼úa este perceput├ú ca o continu├ú transformare iar ├«n┼úelepciunea const├ú ├«n sesizarea modului ├«n care se succed diferitele st├úri ┼či nu ├«n men┼úinerea lor.

Teoria Yin – Yang define┼čte Yin-ul ┼či Yang-ul prin caracteristicile lor:

Natura de bazã a Yin-ului este asemenea apei,
iar cea a Yang-ului este asemuitã focului.

YIN – ceea ce ┼úine de interior, ceea ce este nemi┼čcat, ascuns vederii, aflat ├«n stare latent├ú, ceea ce coboar├ú;
YANG – ceea ce ┼úine de exterior, ceea ce este ├«n mi┼čcare, ceea ce se manifest├ú, ceea ce ascensioneaz├ú.

In trecut Luna simboliza Yin-ul, iar Soarele Yang-ul.

Femeia este Yin, bãrbatul este Yang, pãmântul este Yin, cerul este Yang.

Tot ceea ce este întunecat, ascuns vederii, ceea ce coboarã, ceea ce conţine, ceea ce se aflã în stare latentã, receptivitatea, toate acestea au caracter Yin.

In schimb, ceea ce este luminos, aflat în exterior, ceea ce urcã, ceea ce este conţinut, ceea ce se manifestã, agresivitatea, ei bine, tot ce corespunde lucrurilor cu aceste trãsãturi are caracter Yang.

Yin Yang
Apã Foc
Feminin Masculin
Lunã Soare
Umbrã Strãlucire
Odihnã Activitate
Apus Rãsãrit
Nord Sud
Materie Energie
Dens (mai material) Rarefiat
Intunecat Luminos
Apã lichidã Vapori
Sãmânţã Fruct
Yin  Yang
Produce formã Produce energie
Substanţial Non-substanţial
Coborâre Urcare
Dedesubt Deasupra
Incon┼čtient Con┼čtient
Interior Exterior

 

 

 

 

 

Natura Yin sau Yang a unui fenomen nu este absolut├ú, ci relativ├ú. Aceast├ú relativitate se reflect├ú prin principiile de baz├ú ale teoriei Yin – Yang:

„In mijlocul Yin-ului apare Yang-ul, Yang-ul activeaz├ú Yin-ul”.

  • Opozi┼úia Yin -Yang
  • Interdependen┼úa Yin – Yang
  • Raportul de consum-alimentare ┼či intertransformare dintre Yin ┼či Yang
  • Divizibilitatea infinit├ú a Yin-ului ┼či Yang-ului

Teoria Yin – Yang ne ajut├ú s├ú ├«n┼úelegem relativitatea existen┼úei: c├útre orice ne ├«ndrept├úm aten┼úia vom putea constata modul ├«n care el se transform├ú. Nimic nu r├úm├óne ├«n starea ├«n care exist├ú la un moment dat. Dup├ú zi vine noaptea, dup├ú un anotimp un altul ├«i va urma, s├úm├ón┼úa rode┼čte ┼či se transform├ú ├«n plant├ú, din ou├ú ies pui, omul tr├úie┼čte ┼či moare, cine st├ú ├«n v├órful picioarelor va trebui s├ú coboare, ┼č.a.m.d.

Opozi┼úia Yin – Yang

Teoria Yin – Yang sus┼úine faptul c├ú orice fenomen natural, oricare dintre „cele zece mii de fiin┼úe” (toate p├úr┼úile Universului) posed├ú dou├ú aspecte opuse: unul Yin ┼či cel├úlalt Yang.

Opoziţia celor douã aspecte constã în capacitatea lor de a se lupta unul cu cealãlalt, controlându-se astfel reciproc.
De exemplu, c├úldura (Yang) poate ├«nl├útura frigul (Yin), ├«n timp ce frigul (Yin) face ar┼či┼úa (Yang) s├ú scad├ú.

Acest lucru se petrece ┼či ├«n organismul uman, unde opozi┼úia Yin – Yang men┼úine echilibrul fiziologic. Dac├ú dintr-o cauz├ú oarecare, raportul normal Yin- Yang se modific├ú, ap├úr├ónd un exces de Yin sau de Yang, se instaleaz├ú starea de boal├ú, ca urmare a distrugerii balan┼úei fiziologice.

„Atunci c├ónd Yin-ul predomin├ú, Yang-ul se va ├«mboln├úvi,
Atunci c├ónd Yang-ul predomin├ú, Yin-ul se va ├«mboln├úvi.”

Interdependen┼úa Yin – Yang

De┼či Yin-ul ┼či Yang-ul sunt opuse, ├«ntre ele exist├ú ├«n acela┼či timp ┼či o rela┼úie de interdependen┼ú├ú. Yang-ul nu poate exist├ú f├úr├ú Yin, Yin-ul nu poate exista f├úr├ú Yang. Yang-ul este condi┼úionat de existen┼úa Yin-ului ┼či invers

„Yin-ul r├úm├óne ascuns ├«n interior, pentru a ac┼úiona ca un ap├úr├útor al Yang-ului,
Yang-ul st├ú ├«n afar├ú, ac┼úion├ónd ca un servitor al Yin-ului”.

În corpul omenesc, Yin-ul corespunde substanţelor nutritive, fluidelor corpului, în timp ce Yang-ul este caracterizat de activitãţile fiziologice, de energie. Conform principiului tocmai enunţat, fluidele corpului sunt cele care rãmân în interior, în timp ce activitãţile fiziologice se manifestã în exterior, mediind relaţia cu acesta.

Raportul de consum-alimentare ┼či intertransformare dintre Yin ┼či Yang

Cele dou├ú aspecte Yin – Yang cuprinse ├«ntr-un fenomen nu sunt fixe, ci se afl├ú ├«ntr-o permanent├ú rela┼úie de consum – alimentare.

De exemplu, diverse activit├ú┼úi fiziologice (Yang) din organism consum├ú ├«n mod necesar anumite substan┼úe nutritive (Yin). Acesta este procesul de consumare a Yin-ului pentru a genera Yang-ul ┼či reprezint├ú o schimbare cantitativ├ú. In condi┼úii normale exist├ú un echilibru al raportului de consum – alimentare. Dereglarea echilibrului va duce la un exces de Yin sau de Yang ┼či la apari┼úia bolii.
Din punct de vedere calitativ, ├«n anumite condi┼úii speciale poate ap├úrea un proces de intertransformare Yin – Yang.

„Yang-ul extrem produce ├«n mod necesar Yin-ul, iar Yin-ul extrem produce ├«n mod necesar Yang-ul, . . .
Frigul extrem va da na┼čtere c├úldurii, iar c├úldura excesiv├ú se va transforma ├«n frig.”

Aceste prefaceri sunt posibile numai prin ac┼úiunea combinat├ú a unor factori interni ┼či externi. Un exemplu ├«l constituie starea febril├ú. C├úldura excesiv├ú care apare afecteaz├ú energia de ap├úrare a corpului. Dac├ú febra persist├ú, la un moment dat va avea loc o sc├údere brusc├ú a temperaturii, pulsul devine slab, apare paloarea ┼či r├úcirea membrelor. In acest caz, Yang-ul s-a transformat ├«n Yin.

Divizibilitatea infinit├ú a Yin-ului ┼či Yang-ului

├Än orice aspect Yin sau Yang vom reg├úsi aspecte Yin ┼či Yang.
De exemplu, ziua este Yang. Dimineaţa este partea Yang a zilei în timp ce dupã amiaza reprezintã partea Yin.

Un alt exemplu, organele de┼úin├útoare de energie (rinichii, ficatul, inima, splina ┼či pl├úm├ónii) au caracter Yin. Dar, dintre aceste organe Yin, cele care se afl├ú ├«n partea superioar├ú a corpului (inima ┼či pl├úm├ónii) au un caracter mai Yang – reprezint├ú Yang-ul Yin-ului -, ├«n timp ce celelalte organe Yin, fiind situate ├«n partea inferioar├ú a trunchiului au un caracter mai Yin – reprezint├ú Yin-ul Yin-ului -.

„Yin-ul ┼či Yang-ul pot ajunge la zece, se pot extinde la o sut├ú, la o mie, la zece mii, la infinit; Dar de┼či sunt infinit divizibile, ele se bazeaz├ú pe un singur principiu important.”

 

 

Esen┼úa corporal├ú – JING

Despre Jing, at├ót medicina tradi┼úional├ú chinez├ú c├ót ┼či Qigong-ul ne spun c├ú este o substan┼ú├ú foarte pre┼úioas├ú care trebuie p├ústrat├ú cu mare str├ú┼čnicie.
Cu to┼úii avem o form├ú material├ú, un corp. In concep┼úia medicinei tradi┼úionale chineze┼čti, atunci c├ónd se vorbe┼čte despre corpul nostru, se spune c├ú plec├ónd de la „form├ú se ajunge la esen┼ú├ú corporal├ú”. Aceasta ├«nseamn├ú c├ú forma noastr├ú este plin├ú de esen┼ú├ú corporal├ú (Jing).
Ea are trei aspecte: esen┼úa primordial├ú (congenital├ú), esen┼úa dob├óndit├ú ┼či cea a rinichilor.

1) Esenţa primordialã (congenitalã)
Esen┼úa primordial├ú este esen┼úa mo┼čtenit├ú de la p├úrin┼úi ┼či este constituit├ú din substan┼úele originale ale corpului omenesc, fiind baza material├ú necesar├ú pentru cre┼čterea, dezvoltarea ┼či reproducerea organismului.
Pe durata sarcinii, f├útul este hr├únit de mam├ú cu esen┼ú├ú primordial├ú ┼či cu energie (este vorba de energia rinichilor mamei).
Modalitatea conserv├úrii esen┼úei primordiale const├ú ├«n p├ústrarea unei activit├ú┼úi moderate ├«n toate activit├ú┼úile vie┼úii (alimenta┼úie, munc├ú/repaus, via┼ú├ú sexual├ú, ┼č.a.m.d.), evit├ónd at├ót excesul c├ót ┼či insuficien┼úa.

2) Esenţa dobânditã
Ea se refer├ú la esen┼úa care apare dup├ú na┼čterea copilului, fiind vorba de esen┼úa ce rezult├ú din consumul alimentelor. Splina ┼či stomacul transform├ú alimentele ├«n esen┼ú├ú ┼či o transmit apoi de-a lungul meridianelor ┼či al vaselor pentru a hr├úni toate organele interne. Esen┼úa dob├óndit├ú este baza material├ú pentru activit├ú┼úile func┼úionale ale corpului.

Esen┼úa primordial├ú ┼či cea dob├óndit├ú sunt inter-dependente ┼či se sprijin├ú reciproc. Esen┼úa primordial├ú nu ├«┼či poate ├«ndeplini func┼úiile dec├ót prin aportul esen┼úei dob├óndite. Pe de alt├ú parte, esen┼úa dob├óndit├ú nu poate fi transformat├ú dec├ót cu ajutorul esen┼úei primordiale.

3) Esenţa rinichilor

  1. a)   Aceasta joacã un rol important în fiziologia corpului.
    b) ┬á┬áEste ereditar├ú, asemenea esen┼úei primordiale ┼či determin├ú constitu┼úia.
    c)   Ea este întãritã de esenţa dobânditã.
    d) ┬á┬áEste stocat├ú ├«n rinichi dar are o natur├ú fluid├ú ┼či circul├ú prin tot corpul, ├«n special prin cele opt extrameridiane.
    e)┬á┬á St├ú la baza cre┼čterii, dezvolt├úrii ┼či maturiz├úrii sexuale ┼či a reproducerii.
    f)┬á┬á Se mi┼čc├ú ├«n cicluri lente, ample ┼či influen┼úeaz├ú fazele principale ale dezvolt├úrii din via┼ú├ú:
  2. I) ┬áPrimul este ├«n copil├úrie. Esen┼úa rinichilor controleaz├ú cre┼čterea oaselor, a din┼úiilor, a p├úrului, dezvoltarea ┬á┬á┬á┬ácreierului ┼či maturizarea sexual├ú. Atunci c├ónd va exista o insuficien┼ú├ú a esen┼úei rinichilor vom ├«nt├ólni probleme ale ┬á┬á┬á┬ádanturii, ale p├úrului, ├«nt├órziere ├«n cre┼čtere, ├«napoiere mental├ú.
    II) ┬áPubertate. Esen┼úa rinichilor controleaz├ú func┼úia de reproducere ┼či fertilitatea. Problemele de dezvoltare ce apar ┬á┬á┬á┬á├«n acest interval, precum amenoreea, sunt adesea legate de o slab├ú esen┼ú├ú a rinichilor.
    III) ┬áConcep┼úia ┼či sarcina sunt ghidate ┼či controlate de esen┼úa rinichilor.
    IV) ┬áEsen┼úa rinichilor scade ├«n mod natural, odat├ú cu v├órsta, de aici rezult├ónd semnele caracteristice: c├úderea ┬á┬á┬á┬ádin┼úilor ┼či a p├úrului, sl├úbirea memoriei, ┼č.a.m.d.g) ┬á┬áEsen┼úa rinichilor este baza energiei rinichilor. Esen┼úa rinichilor este un fluid ┼či are caracter Yin. Ea poate fi considerat├ú ca un aspect al Yin-ului rinichilor. Esen┼úa rinichilor formeaz├ú baza material├ú pentru producerea energiei rinichilor. Acest lucru se ├«nt├ómpl├ú prin intermediul func┼úiei de ├«nc├úlzire a Yang-ului rinichilor. Yin-ul rinichilor este ├«nc├úlzit de Yang-ul rinichilor ┼či astfel apare esen┼úa rinichilor. Deficien┼úa esen┼úei rinichilor poate duce la probleme precum: impoten┼úa, sl├úbiciune cronic├ú sau dureri ale zonei lombare, sl├úbiciunea genunchilor, tinitus (zgomot ├«n urechi), incontinen┼ú├ú urinar├ú, surzenie, pierderea din┼úilor, ┼č.a.m.d.
    h)┬á Esen┼úa rinichilor produce m├úduv├ú. In medicina tradi┼úional├ú chinez├ú m├úduva nu este echivalent├ú numai cu m├úduva oaselor din medicina clasic├ú. M├úduva produs├ú de esen┼úa rinichilor produce m├úduva oaselor, creierul ┼či m├úduva spin├úrii (m├úduva nu are echivalent ├«n medicina clasic├ú). In medicina tradi┼úional├ú chinez├ú creierul este un oceam de m├úduv├ú. De aceea, sl├úbiciunea esen┼úei rinichilor provoac├ú o hr├únire insuficient├ú a creierului, ceea ce conduce la o capacitate de concentrare sc├úzut├ú, memorie slab├ú, senza┼úia de „gol” la nivelul capului, ame┼úeli, ┼č.a.m.d.
    i)┬á┬á Esen┼úa rinichilor determin├ú puterea constitu┼úional├ú. Protec┼úia noastr├ú ├«n fa┼úa ac┼úiunii factorilor patogeni externi se realizeaz├ú prin intermediul energiei defensive a corpului (Wei Qi). Totu┼či, starea esen┼úei rinichilor influen┼úeaz├ú de asemenea puterea ┼či rezisten┼úa noastr├ú. Dac├ú esen┼úa este „irosit├ú” sau p├ústrat├ú ├«n mod necorespunz├útor, atunci persoana respectiv├ú are o imunitate sc├úzut├ú ┼či sufer├ú influen┼úa factorilor patogeni externi.
    j)┬á┬á Esen┼úa (Jing) rinichilor ┼či energia (Qi) sunt baza material├ú a spiritului (Shen).

 

SPIRITUL (con┼čtient) – SHEN

Termenul Shen se traduce prin spirit, ├«ns├ú ├«n┼úelesul exact ├«n acest context este cel de spirit con┼čtient, minte, f├úc├ónd diferen┼úierea de Yuan Shen – spirit originar sau suflet.

Sediul spiritului este inima. Medicina Tradi┼úional├ú Chinez├ú prezint├ú faptul c├ú „inima este sediul min┼úii, al spiritului con┼čtient” ┼či precizeaz├ú faptul c├ú afec┼úiunile cardiace conduc la probleme psihice.
Spiritul se retrage noaptea, pe durata somnului, ├«n interiorul inimii. Dac├ú spiritul este perturbat atunci poate ap├úrea insomnia. Concret, se spune c├ú spiritul tr├úie┼čte ├«n vasele de s├ónge (componente ale sistemului Inimii) ┼či este hr├únit de s├ónge. In patologia descris├ú de medicina tradi┼úional├ú se specific├ú faptul c├ú deficien┼úa s├óngelui conduce la slaba hr├únire a spiritului. De asemenea, c├úldura excesiv├ú a organelor interne poate afecta spiritul.

Starea spiritului se reg├úse┼čte ├«n privire:
–┬á┬áUn spirit s├ún├útos produce ochi str├úlucitori, lumino┼či, plini de vitalitate.
–┬á┬áUn spirit tulburat produce ochi ├«nce┼úo┼ča┼úi, ce par a avea o perdea ├«n fa┼úa lor.

Uneori apare senza┼úia c├ú nu ar fi nimeni ├«n spatele ochilor, ├«n special persoanele cu probleme emo┼úionale au o astfel de privire (aceast├ú privire se men┼úine chiar ┼či la un timp ├«ndelungat dup├ú un ┼čoc).
S├ún├útatea spiritului depinde de puterea esen┼úei rinichilor ┼či de energia nutritiv├ú, produs├ú de splin├ú ┼či stomac. In acest fel, spiritul este dependent de esen┼úa primordial├ú ┼či de cea dob├óndit├ú. Spiritul este bine ├«ntre┼úinut atunci c├ónd esen┼úa ┼či energia sunt puternice, s├ún├útoase.
Esen┼úa corporal├ú (Jing), energia (Qi) ┼či spiritul (Shen) sunt cele trei comori ale omului, descrise de medicina tradi┼úional├ú chinez├ú.

 

 

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859