Close

Date generale:

  • are cea mai mare molecul─â ┼či singura care con┼úine ├«n structur─â un element mineral (cobaltul, ├«n concentra┼úie de 4,5%) necesar maturiz─ârii hematiilor, de aceea se mai nume┼čte ÔÇ×vitamina ro┼čieÔÇŁ;
  • con┼úine, de asemenea, radicalul cian de unde ┼či denumirea de ciancobalamina;
  • cantitatea stocat─â poate s─â ajung─â la 2-10 mg, suficient─â pentru 3-5 ani. Vitamina B12 din surse endogene nu se absoarbe. Absorb┼úia ┼či utilizarea optim─â este realizat─â prin asociere cu vitamina B6

Roluri

Mecanismul de acţiune al vitaminei nu este pe deplin cunoscut. Se admite că:

  • este esential─â pentru functionarea corect─â a sistemului imunitar;
  • intervine ├«n metabolismul aminoacidului metionin─â, colinei, neurotransmit─âtorilor, homocisteinei, construirii acizilor nucleici (ADN-ARN);
  • are rol important ├«n sinteza proteinelor ┼či ├«n metabolismul glucidelor ┼či lipidelor;
  • faciliteaz─â eliberarea acidului folic;
  • particip─â la formarea ┼či transferul grup─ârilor cu un carbon (radicalii metil, formil);
  • particip─â la sinteza factorului III – cu efecte hepatoprotectoare, de prevenire a cancerului;
  • are rol detoxifiant;
  • are rol energizant, revitalizant excelent ├«n combina┼úie cu acidul folic, stimuleaz─â cre┼čterea ┼či pofta de m├óncare la copii;
  • men┼úine starea de s─ân─âtate a sistemului nervos, scade iritabilitatea, cre┼čte puterea de concentrare, ├«mbun─ât─â┼úind memoria ┼či echilibrul psihic;
  • este coenzim─â a mai multor enzime ce intervin ├«n metabolismul aminoacizilor;
  • previne steatoza hepatic─â (rol lipotrop).

Dezechilibre cantitative

Deficitul de vitamin─â B12 la sugari se ├«nt├ólne┼čte relativ rar ├«n primele 3-4 luni de via┼ú─â, ├«ntruc├ót rezervele antenatale sunt suficiente, iar diversificarea alimenta┼úiei ├«i acoper─â necesarul. Frecvent, caren┼úa se poate ├«nt├ólni ├«n: aport neadecvat, absorb┼úie defectuoas─â, boli digestive, caren┼úe minerale, ├«n hipotiroidism, enterocolite cronice, celiachie, dup─â terapie ├«ndelungat─â cu tuberculostatice, ├«n consum exagerat de antibiotice. Caren┼úa de vitamin─â B12 afecteaz─â ├«n principal ┼úesuturile ├«n care au loc multiplic─âri celulare rapide: m─âduva hematoformatoare, sistemul nervos, c├ót ┼či mucoasa tubului digestiv.

Megadoze (500 mg) de vitamina C dezvolt─â reac┼úii adverse fa┼ú─â de absorb┼úia, dar ┼či fa┼ú─â de biodisponibilitatea vitaminei B12. Sunt consemnate date care confirm─â faptul c─â persoanele care consum─â cronic 1 g vitamina C/mas─â dezvolt─â un sindrom caren┼úial B12.

 

Raţia

Doza zilnică recomandată este de 3 mg, însă se consideră că o doză de 5-15 mg/zi ar fi mai potrivită. Raţia trebuie suplimentată în unele cazuri, cum ar fi:

– regim vegetarian (f─âr─â ou─â ┼či produse lactate);

– tulbur─âri de secre┼úie gastric─â, tratamente alcalinizante;

– alcoolism;

– marii consumatori de proteine;

– v├órstnicii;

– femeile, ├«nainte ┼či ├«n timpul menstrua┼úiei.

Acizii ┼či substan┼úele alcaline, apa, lumina soarelui, alcoolul, estrogenii, somniferele se constituie ├«n inamici ai vitaminei B12.

Surse

Vitamina B12 nu este sintetizat─â de vegetale cu excep┼úia c├ótorva mucegaiuri. Sursele exogene sunt reprezentate prioritar prin alimente naturale de origine animal─â, iar sursele endogene sunt reprezentate de sintezele intestinale (unele bacterii din intestin o sintetizeaz─â). ├Än cadrul surselor exogene trebuie men┼úionat ┼či faptul, foarte important, c─â vitamina se ob┼úine ca subprodus ├«n fabricile de antibiotice.

Este con┼úinut─â ├«n ficat, rinichi, carne de vit─â, porc, g─âlbenu┼č, br├ónz─â, lapte, pe┼čte, alge marine, drojdie. Algele con┼úin ciancobalamina, metilcobalamina ┼či hidroxi-cobalamin─â ├«n cantitate mai mare dec├ót carnea de vit─â ┼či pe┼čte.

Alimentele care conţin o cantitate mare de vitamină B12 sunt:

spirulina (160 mg%), ficatul de ra┼ú─â (68 mg%), ficatul de g─âin─â (37 mg%), leb─ârvur┼čtii 23 (mg%), stridiile (18 mg%), heringii (13 mg%), scrumbia (9 mg%), sardelele (8 mg%), p─âstr─âvul (7 mg%), g─âlbenu┼čul (3 mg%), ┼úiparul (3 mg%), carnea (2 mg%), carnea de pas─âre (1 mg%), laptele (0,3 mg%).

Spirulina con┼úine de 25 ori mai mult─â vitamina B12 (160 ┬Ácg/100g) dec├ót ficatul de vit─â (6.5 mcg/100 g)

Opinii ale speciali┼čtilor

Vitamina B12 constituie un subiect de mare interes pentru cei care au adoptat sau inten┼úioneaz─â s─â adopte un regim strict vegetarian. Mul┼úi sunt convin┼či c─â excluderea din alimenta┼úie a tuturor produselor alimentare de origine animal─â nu prezint─â niciun risc ┼či c─â o astfel de alimenta┼úie asigur─â toate substan┼úele nutritive necesare organismului. Unul dintre argumentele invocate ├«n sprijinul acestei idei este de natur─â ideologic─â, ┼či anume c─â dieta originar─â a str─âmo┼čilor no┼čtri era, conform relat─ârii biblice, o diet─â strict vegetarian─â. Ra┼úionamentul este evident: dieta stabilit─â de Dumnezeu trebuie s─â fi fost perfect─â, deci, dac─â vrem s─â avem o alimenta┼úie s─ân─âtoas─â nu trebuie dec├ót s─â adopt─âm acea diet─â ideal─â de la ├«nceput, adic─â dieta strict vegetarian─â. ┼×i totu┼či, nutri┼úioni┼čtii avertizeaz─â persoanele care nu consum─â nici un fel de alimente de origine animal─â asupra riscului apari┼úiei caren┼úei de vitamina B12.

Cum este afectata vitamina B12 prin gatire sau depozitare?

Vitamina B12 se p─âstreaz─â foarte bine ├«n produsele de origine animal─â, chiar ╚Öi c├ónd acestea au trecut prin procesul de g─âtire. De exemplu, aproximativ 70% din vitamina B12 prezent─â ├«n carnea de vit─â se men╚Ťine chiar ╚Öi dup─â ce aceasta a fost fiart─â timp de 45 de minute la 175┬║ Celsius. ├Än mod similar, aproximativ 70% din vitamina B12 este ├«nca prezen╚Ťa ├«n laptele de vac─â dup─â ce se fierbe 2-5 minute. Modul ├«n care se men╚Ťine vitamina B12 ├«n alimentele pe baz─â de plante nu a fost ├«nc─â suficient cercetat.

Afectiunile stomacului pot contribui la deficitul de vitamina B12. Iritatiile si inflamatiile stomacului pot impiedica celulele de la nivelul stomacului sa functioneze corect. Cand functioneaza in mod necorespunzator, celulele ar putea sa nu mai produca o substanta necesara pentru absorbtia vitaminei B12; numita factor intrinsec (FI). Fara FI, B12 nu poate fi absorbit din tractul gastro-intestinal in celulele corpului.

O alta problema este lipsa de acizi in stomac (o afectiune numita numita hipochlorhidria) care intervine in modul de absorbtie a vitaminei B12 deoarece in mare parte B12 este atasat la proteinele din alimente iar acizii din stomac sunt necesari pentru a elibera B12 din aceste proteine. Abuzul de medicamente folosite pentru a controla aciditatea gastrica si ulcerele gastrice poate cauza infectarea cu bacteria Helicobacter pilori.

B12 si dieta vegetariana

Continutul de vitamina B12 din legume variaza in mare masura in functie de distributia microorganismelor in mediul inconjurator. Plantele nu sunt capabile sa produca vitamina B12 iar cantitatea disponibila din acestea este strict dependenta de solul in care sunt cultivate si de microorganismele de la nivelul radacinii (bacterii, mucegaiuri si ciuperci) care sa produca propriu-zis vitamina. Capacitatea unei diete vegetariene de a asigura necesarul de vitamina B12 pentru organismul nostru este foarte controversata. In general alimentele de origine animala sunt cele recomandate pentru a fi siguri ca obtinem tot necesarul de vitamina B12.

Categorii de medicamente care pot diminua capacitatea organismului de absorbtie a vitaminei B12: antibiotice, medicamente impotriva cancerului, anticonvulsivante, medicamente anti-guta, antihipertensive, antiParkinson, antipsihotice sau anticonceptionalele.

Interactiunea cu alte vitamine

Este demonstrat ca deficitul de vitamina B6 din organism afecteaza absorbtia de vitamina B12. Conversia vitaminei B12 din forma non-activa in forma sa biologic activa

necesita prezenta de vitamina E. Persoanele care au un deficit de vitamina E au foarte probabil si deficit de vitamina B12. Dozele mari de vitamina C nu compromit functiile vitaminei B12. Un aport excesiv de acid folic poate masca deficientele de B-12, iar persoanele cu risc de deficit de vitamina B12 care iau si suplimente de acid folic ar trebui sa se consulte cu medicul specialist. Vitamina B12 este cel mai frecvent intalnita in suplimentele de vitamine sub forma de cianocobalamina. Aceasta forma de vitamina este gasita doar in laborator.
Analiza Biochimic─â a Vitaminei B12

Cobalamina este formata dintr-un tetrapirol plan cu un atom de cobalt central, o grupare nucleotidica (5,6-dimetilbenzimidazol) sub nivelul planului si o parte prostetica deasupra planului.

In functie de gruparea prostetica se identifica mai multe forme de cobalamina: metilcobalamina, care predomina in plasma si in citoplasma, adenozilcobalamina, care predomina intramitocondrial, si ciancobalamina, care este un preparat farmacologic stabil care trebuie convertit in alte forme pentru a fi activ metabolic.

Pentru a fi activa cobalamina trebuie redusa din starea naturala oxidata (Co3+ sau Co2+). Cobalamina redusa (Co+) are doua roluri cunoscute la om: transformarea metilmalonat CoA in succinil CoA (ca parte a oxidarii acizilor grasi), reactie catalizata de metilmalonil CoA mutaza – dependenta de cobalamina si metilarea homocisteinei la metionina, reactie catalizata de metionin sintetaza si care necesita prezenta de metiltetrahidrofolat, metilcobalamina servind drept cofactor.

Deficienta cobalaminei determina acumularea de metilmalonil CoA, homocisteina si metiltetrahidrofolat, cu scaderea formei active, tetrahidrofolatul, ducand la alterarea sintezei ADN, rezultatul final fiind oprirea in diferite stadii ale interfazei a precursorilor hematopoietici. Consecinta este aparitia anemiei megaloblastice care se poate asocia cu leziuni ireversibile ale SNC (prin deficit de metilare a proteinelor SNC).

Cobalamina este eliberata de proteinele de legare din alimente de catre pepsina la pH-ul acid din stomac, se leaga de transcobalamina (TC) I salivara; in duoden cobalamina este eliberata sub actiunea proteazelor pancreatice si se leaga de factorul intrinsec (FI) (inclusiv cobalamina excretata biliar) produs de celulele parietale gastrice. Complexul cobalamina-FI este endocitat la nivelul celulelor ileale prin intermediul cubilinei si megalinei, apoi este splitat si cobalamina se leaga de TC II (sintetizata in ficat), acest complex parasind bazolateral celulele ileale si intrand in circulatie la cateva ore dupa ingestie. O parte din cobalamina este internalizata la nivelul ficatului prin intermediul receptorilor pentru TC II, iar clearance-ul continua in circulatia sistemica, mai ales la nivelul rinichiului, cu un timp de injumatatire de 90 minute. ~70 % din cobalamina plasmatica este legata de TC I (produsa de leucocite), acest complex nefiind preluat de tesuturi (timp de injumatatire 9-10 zile). Continutul total de cobalamina al organismului este de 2.5 mg la adult, in timp ce pierderile zilnice (biliare si urinare) sunt de numai 1 microg.

Deficitul alimentar de vitamina B12 este extrem de rar, exceptand vegetarianismul strict, copiii nascuti din mame cu deficienta sau in cazul dietei restrictive din fenilcetonurie. Absorbtia intestinala insuficienta reprezinta principala cauza de deficit de vitamina B12.

Recomandari pentru determinarea vitaminei B12 serice:

– anemie megaloblastica;

– gastrita atrofica cronica;

– gastrectomie;

– boli ale ileonului terminal (boala Crohn, limfom, rezectie etc.);

– alcoolism cronic;

– dieta vegetariana prelungita (ani);

– ingestia prelungita (ani) de inhibitori ai pompei de protoni/blocanti de receptori H2;

– pacienti cu SIDA.

Pregatire pacient

Se recolteaza a jeun (pe nemancate), inaintea unei eventuale injectii cu vitamina B12, efectuarii testului Schilling sau administrarii de radionuclizi.

Metoda

Se foloseste metoda imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA).

 

Pentru cadre medicale:

Specimen recoltat – sange venos.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare.

Volum proba – minim 0.5 mL ser.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 2 zile la 2-8┬░ C ; 2 luni la -20┬░ C ; se congeleaza numai o data, se protejeaza de lumina.

 

Limite si interferente

 

Conditii fiziologice si patologice:

False scaderi (fara semne de deficienta) :

– sarcina (trimestrele II-III): niveluri pana la <100 ng/L, se normalizeaza la cateva zile dupa nastere.

– deficit de folati: valorile se normalizeaza dupa tratamentul cu folati; trebuie diferentiata de deficitul combinat al ambelor vitamine;

– infectie HIV, mielom multiplu, scleroza multipla.

Fals normala:

– exista un numar de pacienti varstnici cu semne si simptome clare de deficienta, dar cu niveluri normale de cobalamina serica (250-350 ng/L) din motive necunoscute;

– asocierea leucemiei mieloide cronice cu anemie pernicioasa;

Interferente medicamentoase:

Cresteri:

– cloralhidrat, omeprazol.

Scaderi:

– anticonvulsivante, acid ascorbic, colestiramina, clorpromazina, colchicina, metformin, neomicina, octreotid, contraceptive orale, ranitidina, rifampicina.

Interferente analitice:

Daca pacientul se afla in tratament cu biotina > 5 mg/zi, recoltarea de sange pentru determinarea vitaminei B12 se va face la cel putin 8 ore de la ultima administrare. In cazuri izolate, prezenta in titruri mari de anticorpi antiantistreptavidina sau antiruteniu poate cauza interferente, iar rezultatele obtinute sunt neconcludente.

Trimite și prietenilor

Add Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Call Now Button
Deprecated: get_currentuserinfo este învechită din versiunea 4.5.0! Folosește wp_get_current_user() în loc. in /home/vindlhit/terapiialternative.ro/wp-includes/functions.php on line 4859