Intarirea sistemului imunitar prin electropunctura

ELECTROPUNCTURA ŞI SISTEMUL IMUNITAR

Electropunctura este o metodă non-invazivă, face parte din categoria metodelor de reflexoterapie, cu rol în calmarea durerilor şi revitalizare care utilizează curenţi electrici de joasă frecvenţă reglabilă, iar prin stimularea unor puncte de electropunctură situate pe meridianele energetice Plămân, Trei Focare, precum şi a unor puncte speciale asociate ce aparţin altor meridiane, pot activa sistemul imunitar, consolida imunitatea dobândită şi rezolva problemele aparatului respirator.

Deşi punctele de electropunctură sunt permanente, starea lor funcţională poate să se modifice în condiţii patologice. Punctul poate să se mărească sau să se micşoreze ca suprafaţă, pragul său de sensibilitate poate să crească sau să scadă, rezistenţa electrică şi potenţialul cutanat înregistrat pot să se accentueze sau să se diminueze.

Electropunctura este contraindicată în cazul indivizilor care au implanturi electrostimulatoare  (tip pace-maker, aparate auditive), în regiuni cutanate afectate – inflamaţii, alergii, infecţii, neoplazii, afecţiuni psihice, sarcină.

Indicaţiile electropuncturii aparţin unei sfere largi de afecţiuni, datorită acţiunii asupra dezechilibrelor celor 71 de meridiane energetice, omniprezente.

Cele 12 meridiane principale sunt:

-Meridianul Plămân,

-Meridianul Intestin Gros,

-Meridianul Stomac,

-Meridianul Splină,

-Meridianul Inimă,

-Meridianul Intestin Subţire,

-Meridianul Vezică Urinară,

-Meridianul Rinichi,

-Meridianul Pericard,

-Meridianul Trei Focare,

-Meridianul Vezică Biliară,

-Meridianul Ficat,

-Vas Concepţie

-Vas Guvernor.

Sensul de parcurgere al fluxurilor purtătoare de energii vitale Qi respectă regulile Marelui Circuit Ceresc

Teoria Yin-Yang este utilizatã încã din antichitate, din timpul dinastiilor Yin şi Zhou (sec. XVI – 221 î.e.n.), termenul Yin – Yang fiind menţionat pentru prima datã în  „Tratatul transformãrilor”.  Cele două aspecte sunt prezentate în antiteză, astfel – pe de o parte Yin reprezintă ceea ce ţine de interior, ceea ce este nemişcat, ascuns vederii, aflat în stare latentã, iar pe de altă parte Yang reprezintă ceea ce ţine de exterior, ceea ce este în mişcare, ceea ce se manifestã. Yin este substanţial, produce formă, pe când Yang este non-substanţial şi produce energie. Yin coboară, iar Yang ascensionează.

În mod similar, meridianele energetice pot fi clasificate în meridiane Yin 

-Meridianul Plămân,

-Meridianul Pericard,

-Meridianul Inimă,

-Meridianul Splină,

-Meridianul Ficat,

-Meridianul Rinichi

Meridiane Yang 

-Meridianul Intestin Gros,

-Meridianul Trei Focare,

-Meridianul Intestin Subţire,

-Meridianul Stomac,

Meridianul Vezică Biliară,

-Meridianul Vezică Urinară.

Organele corespunzătoare meridianelor Yin au rol în producerea, transformarea şi depozitarea sângelui, Qi,  lichidelor organice, esenţei dobândite, spiritului, iar cele Yang este caracterizat de activităţile fiziologice, asimilarea şi transformarea substanţelor nutritive, eliminarea toxinelor.

Deşi opuse, între aceste aspecte există o relaţie de interdependenţă, echilibrul fiind obiectivul final. Yang-ul este condiţionat de existenţa Yin-ului şi invers. Cele douã aspecte Yin – Yang cuprinse într-un fenomen nu sunt fixe, ci se aflã într-o permanentã relaţie de consum – alimentare.

Simptomele bolilor pot fi de tip Yin: debut insidios, apatie, astenie, somnolenţă, hipotonie, transpiraţie, tip palid, cianotic, bradicardie

Simptomele bolilor de tip Yang – debut acut, agitaţie, nervozitate, insomnie, hipertonie, faţă congestionată, tahicardie.

Durerea tip Yin este cronică, permanentă, difuză, profundă, ameliorată de presiune şi mişcare, însoţită de edem, iar cea de tip Yang acută, intermitentă, localizată, superficială, agravată de presiune şi mişcare, fără edem.

Teoria  Celor Cinci Elemente considerã cã toate fenomenele din univers corespund în naturã unuia sau altuia dintre aceste elemente şi cã ele se aflã într-o mişcare şi transformare continuã. Teoria a apărut în timpul dinastiilor Yin şi Zhou (sec. XVI – 221 î.e.n.) şi consideră elementele primordiale apa, lemnul, focul, pământul şi metalul. Caracteristic apei sunt rãceala şi fluiditatea, ea luând forma recipientului în care ajunge, lemnului – înflorirea şi creşterea, focul rãspândeşte cãldurã şi luminã, pãmântul dã naştere tuturor lucrurilor, iar metalul se cufundã (sub acţiunea propriei greutãţi).

Legea Mişcãrii Celor Cinci Elemente este caracterizatã prin urmãtoarele relaţii: generarea unui element din celãlalt, interacţiune – dominare, opoziţie, relaţie tip mamã – fiu.

Generarea unui element de cãtre celãlalt se referã la relaţia de generare a unui element de cãtre elementul anterior: apa hrãneşte lemnul, lemnul alimenteazã focul, focul naşte pãmântul (cenuşa), în pãmânt apar metalele, metalul (prin condensare) duce la apariţia apei.

În mod similar, meridianele energetice pot fi clasificate ca aparţinând celor cinci elemente astfel: 

  • Element apa: Meridianul Rinichi, Meridianul Vezică Urinară
  • Element lemn: Meridianul Ficat, Meridianul Vezică Biliară
  • Element foc: Meridianul Inimă, Meridianul Pericard, Meridianul Intestin Subţire, Meridianul Trei Focare
  • Element pamant: Meridianul Splină, Meridianul Stomac 
  • Element metal:  Meridianul Plămân,  Meridianul Intestin Gros.

Conform Ciclului Creaţiei energia rinichilor (apã) va susţine funcţionarea ficatului (lemn), energia ficatului (lemn) va sprijini funcţionarea inimii (foc), energia inimii (foc) va susţine funcţionarea splinei (pãmânt), energia splinei (pãmânt) va susţine funcţionarea plãmânilor (metal), iar plãmânii (metal), la rândul lor, vor sprijini funcţionarea rinichilor (apã).

Interacţiunea dintre cele cinci elemente presupune şi existenţa unor tendinţe opuse ale acestora, prin care ele se controleazã reciproc: apa stinge focul, focul topeşte metalul, metalul taie lemnul, lemnul dominã pãmântul pe care creşte, pãmântul îndiguieşte apa. Interacţiunea dintre organele interne yin corespunzãtoare meridianelor energetice presupune faptul cã rinichii (apa) controleazã inima (foc), inima (foc) controleazã plãmânii (metal), pãmânii (metal) controleazã ficatul (lemn), ficatul (lemn) controleazã splina (pãmânt), iar splina (pãmânt) va controla rinichii (apa). Opoziţia presupune un exces al elementului controlat, ceea ce determinã întoarcerea sa împotriva elementului ce ar trebui sã-l controleze în mod normal, numit Ciclul Distrugerii. În Ciclul Celor Cinci Elemente, fiecare element se „naşte” din cel precedent, este “fiul” celui dinaintea sa, iar acesta, la rândul sãu, îi este “mamã”.

Existenţa tuturor organismelor vii este condiţionată de activitatea unor mecanisme de rezistenţă şi imunitate, capabile să protejeze individualitatea lor chimică, prin mecanisme de recunoaştere a substanţelor proprii – self, de cele străine – non-self.

Imunitatea este un mecanism de apărare al organismului, care îi oferă protecţie împotriva îmbolnăvirii, acţionând ca o barieră în calea agentului patogen, astfel încât organismul nu va contacta afecţiunea pe care o induce agentul patogen respectiv. Imunitatea înnăscută este reprezentată de totalitatea mecanismelor cu rol protector şi rezistenţa cu care organismul se naşte, iar imunitatea dobândită, activ, pasiv sau artificial activ se realizează pe parcursul vieţii. Din punct de vedere structural, sistemul imunitar al omului este considerat un organ difuz, alcătuit dintr-un număr foarte mare de molecule şi celule reunite într-o reţea de interacţiuni complexe. Acesta cuprinde limfocite B – mediază imunitatea humorală prin sinteza anticorpilor, limfocite T – mediază imunitatea celulară prin liză, hiperactivarea macrofagelor, celule NK, organe limfoide primare – ficatul fetal, timusul  şi secundare – splina, ganglionii limfatici, vase limfatice şi limfă. Funcţia sistemului imunitar este asigurarea integrităţii şi a individualităţii structurale a organismului.

 

În Medicina Tradiţională Chineză esenţa rinichilor, Jing, determinã puterea constituţionalã, iar Wei Qi asigură protecţia în faţa acţiunii agenţilor patogeni externi. Wei Qi realizează la suprafaţa corpului şi a mucoaselor un scut energetic protector, iar energia sa defensivă este puternic yang, extrem de mobilă şi circulă în meridianele musculo-tendinoase superficiale.

Este alcătuit din trei straturi: Primul strat al Wei Qi  este situat la suprafaţa corpului, sustinut de Xia Dantian. Acest prim strat este cel mai important în protecţia faţă de invazia factorilor exteriori, fiind foarte dens şi cu o vibraţie mai scăzută, lentă. Al doilea strat Wei Qi este susţinut de Zhong Dantian şi de energia emoţională. Este în relaţie profundă cu sistemul limbic – centrul neurobiologic al emoţiilor şi cu organele. Această barieră energetică este responsabilă de protecţia împotriva emoţiilor negative, distructive şi are o vibraţie mai înaltă. Al treilea strat Wei Qi  este profund, susţinut de Shang Dantian şi de energia spiritului. Este asociat cu intuiţia, inspiraţia, creativitatea, fiind conectat cu Meridianul Guvernor. Recepţionează energiile pozitive şi are cel mai ridicat grad de vibraţie.

Meridianul Plămân supraveghează stratul exterior de protecţie şi dirijează Wei Qi. Dacã esenţa plămânilor este slăbită, atunci individul are o imunitate scãzutã şi este vulnerabil în faţa agenţilor patogeni externi.

El este responsabil de metabolismul apei, controlează respiraţia, asigură oxigenarea.  Este un meridian yin, caracterizat de elementul metal, cu maxim de activitate între orele 3-5 a.m. Conform Ciclului Creaţiei, plămânii (metal) vor sprijini funcţionarea rinichilor (apă), iar  conform Ciclului Distrugerii, Meridianul Inimă controlează Meridianul Plămân. Opoziţia se referă la schimbarea sensului normal al interacţiunii, din cauza excesului elementului ce ar trebui să fie controlat – metalul se opune focului.

Meridianul Plămân are 11 puncte de electropunctură, denumite LU-1 – LU-11.

Traiectul Meridianului Plămân începe în abdomen, urcă în cavitatea toracică şi iese în punctul LU-1, situat în zona toracică, în primul spaţiu intercostal, străbate braţul, antebraţul şi mâna, iar LU-11 se află la nivelul extremităţii unghiale externe a acestuia

 

Puncte speciale situate pe Meridianul Plămân (vezi Fig. 1.):

  • de tonifiere – LU-9, Taiyuan, punct de pământ, punct de intersecţie pentru vasele sanguine, înlătură vântul, dizolvă limfa, reglează meridianul plămân prin tonifierea yin şi asigurarea unei bune circulaţii
  • de sedare – LU-5, Chize, punct de apă, calmează căldura plămânilor,orientează inferior Qi-ul plămânilor, scade căldura si umezeala limfei
  • Luo şi Master all Yin– LU-7, Lieque, punct principal pentru zona capului si a feţei, înlătură vântul, răceala vântului, limfa afectată de vânt, reglează meridianul plămân prin tonifierea yin, punct master pentru Ren ‚ concepţie
  • de urgenţă – LU-6, Kongzui, xi-cleft, orientează inferior Qi-ul plămânilor, scade căldura, stopează durerea şi sângerarea

Meridianul Plămân

În  Medicina Tradiţională Chineză factorii externi responsabili de apariţia bolilor sunt Cele Şase Schimbări Climatice: vântul, frigul, uscăciunea, umezeala, focul, căldura verii.

Printre semnele fizice ale dereglării Meridianului Plămân se numără: afecţiuni respiratorii, astm, bronşită, tuse, dureri de gât, frisoane, febră, infecţii, dureri ale încheieturilor, ten uscat, păr friabil, sensibilitate la frig, iar cele psihice sunt reprezentate de: melancolie, depresii, lipsa reacţiilor emoţionale, complex de inferioritate

Acţiunea factorilor externi asupra Meridianului Plămân

Vântul este numit ca fiind “cauza celor o sutã de afecţiuni”, fiind  asociat cu mişcarea, activitatea. El poate invada cu uşurinţã corpul atunci când acesta este transpirat sau în timpul somnului şi disperseazã energia spre partea superioară a corpului şi în exterior.

Afecţiunile cauzate de vânt se manifestã iniţial la nivelul pãrţii superioare a corpului, la nivelul  capului şi a organelor de simţ. Manifestãrile clinice cuprind: dureri de cap, obstrucţie nazalã, dureri şi usturimi în gât, edeme faciale, transpiraţii şi sensibilitate la vânt. Declanşeazã afecţiuni acute, cu evoluţie rapidã, precum febra, bolile infecţioase. In naturã vântul bate în rafale şi acţiunea sa este caracterizatã de schimbãri rapide. Drept urmare, tulburãrile provocate de vântul patogen sunt însoţite de modificãri bruşte de stare şi instalarea violentã a afecţiunii.

Invazia vântului rece la nivelul Meridianului Plămân provoacă febră, frison, dureri musculare, rinită cu secreţii nazale clare, faringită. Se recomandă tratamente pentru a induce transpiraţia şi a întări plămânii, prin stimularea punctelor de pe Meridianele: Intestin Gros, Intestin Subţire, Vezică Urinară.

Vântul cald este responsabil de transpiraţie uşoară, sete permanentă, cefalee, nas înfundat, iar acţiunea lui este anihilată prin activarea punctelor de pe Meridianele: Intestin Subţire, Vezică Urinară.

Deficitul de Yin la nivelul Meridianului Plămân se manifestă prin: tuse uscată, spută cu sânge, laringită, transpiraţii nocturne şi se poate remedia prin stimularea punctelor de pe Meridianele: Plămân  şi Vezică Urinară

Qi-ul rebel, cauzat de instalarea bruscă a afecţiunii se poate armoniza prin stimularea punctelor  de pe Meridianele: Rinichi,  Splină şi Stomac 

Frigul este un factor patogen Yin şi drept urmare el va afecta Yang-ul. Frigul tulburã mecanismul homeotermiei, determină contracţia şi stagnarea – apariţia spasmelor, convulsiilor, împiedicarea circulaţiei normale a energiei şi a sângelui, rigiditatea membrelor şi afectează Jiao Central, partea inferioarã a spatelui, genunchii, articulaţiile.

Deficitul de Qi la nivelul Meridianului Plămân se caracterizează prin: fatigabilitate, ten palid, transpiraţie diurnă, imunitate scăzută. Se recomandă stimularea punctelor de pe Meridianele: Plămân – LU-1, LU-2, LU-9, Stomac – ST-14, ST-15, ST-36, Intestin Dubţire – SI-11, Intestin Gros – LI-20, Vezică Urinară – BL-13, BL-42.

În toate stările de convalescenţă se pot utiliza în schema de tratament şi punctele speciale pentru vitalitate:  KD-1, KD-3, ST-36, SP-6, LI-4, P-8, GB-30, CV-12.

Uscăciunea consumã lichidele din corp, fapt ce determină simptome precum: nas, gură, gât, piele uscate. Afectarea Meridianului Plãmân va duce la obstrucţia funcţiei de dispersie a fluidelor, iar armonizarea acestuia se poate face prin activarea punctelor de pe Meridianul Plămân – LU-3, LU-6, LU-10.

Umezeala este caracterizată prin senzaţia de greutate în piept, turbiditate crescutã a unor secreţii şi excreţii, inflamaţie dureroasã a încheieturilor, limbă încărcată. Ea afecteazã Yang-ul şi împiedicã circulaţia energiei. Se poate reduce afectarea Meridianului Plămân prin activarea punctului de pe Meridianul Rinichi – KD-26.

Cãldura verii şi focul sunt  factori patogeni de naturã Yang. Cãldura verii este caracterizatã de acţiune la nivelul zonelor superficiale, dispersie, consumarea lichidelor corpului şi spre deosebire de ceilalţi factori patogeni ea nu este întâlnitã decât pe durata acestui anotimp. Simptomele produse asupra Meridianului Plămân sunt: febra ridicatã, sete, transpiraţii excesive, tuse seacă. Focul (Yang) consumã fluidele corpului şi poate provoca ieşirea forţatã a fluidelor cãtre exterior,

provocând o deshidratare gravã, febră mare, delir. Se recomandă stimularea punctelor de pe Meridianele: Rinichi – KD-26, Plămân – LU-1, LU-5, LU-10, Vezică Urinară – BL-8.

Meridianul Trei Focare (Triplu Încălzitor, San Jiao) este singurul meridian care nu include o componentă organică. Absenţa organului ca parte materială este conformă cu fizica modernă – energia există în afara materiei, în timp ce materia este condensarea energiei. El are un rol important în imunitatea dobândită. El este un meridian yang, caracterizat de elementul foc şi are un maxim de activitate între orele 21-23.

Este format din Jiao Superior, Jiao Mediu şi Jiao Inferior.

Jiao Superior include zona capului, toracelui, inima şi plămânii. Rolul acestuia este de a distribui fluidele în tot corpul şi de a acţiona ca un orificiu de evacuare, precum o supapă. Influenţează indirect activitatea Meridianului Plămân prin reglarea umidităţii. Jiao Mediu cuprinde splina şi stomacul, zona abdomenului, iar de la nivelul centrului Meridianului Trei Focare sunt extrase fluidele ce vor fi utilizate la hrănirea întregului organism. Jiao Inferior este situat în zona abdominală inferior ombilicului şi include ficatul şi rinichii. La acest nivel rămân fluidele reziduale, care vor fi drenate şi excretate.

Când metabolismul apei nu se mai află în zona de echilibru, metabolismul  poate merge într-una din cele două direcţii: spre umed sau spre uscat. În primul caz, umiditatea este corelată cu dizarmonia Jiao Mediu de la nivelul Meridianului Trei Focare. Astfel, o digestie slabă duce la acumularea umidităţii stagnante, care poate migra superior şi bloca Jiao Superior de la nivelul Meridianului Trei Focare – plămânii şi sinusurile. Inferior are manifestări precum edeme ale gleznelor şi picioarelor, gută, infecţii urinare. În al doilea caz, uscăciunea se manifestă ca senzaţie de foame permanentă, sete cronică, tuse uscată, piele uscată, din cauza dezechilibrului în sens opus a stării de funcţionare Jiao Mediu de la nivelul Meridianului Trei Focare.

Printre semnele fizice ale dereglării Meridianului Trei Focare se numără: probleme de auz, laringită, transpiraţie, imunitate scăzută, alergii, probleme ale sistemului limfatic, dureri de antebraţe, umeri, pomeţi, iar cele psihice sunt reprezentate de: nesiguranţă sufletească, râs prelungit, fără motiv.

Meridianul Trei Focare are 23  puncte de electropunctură, denumite TW-1 – TW-23.

Traiectul meridianului Trei Focare începe la nivelul extremităţii unghiale externe a degetului inelar, TW-1, străbate mâna, antebraţul şi braţul, apoi urmează arcul urechii, posterior de pavilionul urechii, iar ultimul punct este localizat la extremitatea externă a sprâncenei, proximal de zigomatic.

Puncte speciale situate pe Meridianul Trei Focare

  • de tonifiere – înlătură căldura şi vântul, clarifică organele de simţ
  • de sedare –  înlătură vântul şi căldura, redirecţionează Qi-ul rebel, reglează energia din zona pieptului, revigorează sângele, calmează spiritul
  • înlătură agenţii patogeni externi, căldura, vântul, întăreşte Wei Qi, reglează Qi în sânge şi tendoane
  • de urgenţă  înlătură vântul şi căldura

În concluzie, electropunctura propune o variantă de tratament nedureros pentru activarea sistemului imunitar şi rezolvarea problemelor sistemului respirator. Cele douã aspecte Yin – Yang cuprinse într-un fenomen nu sunt fixe, ci se aflã într-o permanentã relaţie de consum – alimentare. Datorită faptului că sensul de parcurgere al fluxurilor purtătoare de energii vitale Qi respectă regulile Marelui Circuit Ceresc orice dizarmonie a unui meridian generează dezechilibre în lanţ la nivelul celorlalte meridiane.

În Medicina Tradiţională Chineză esenţa rinichilor, Jing, determinã puterea, iar Wei Qi asigură protecţia în faţa acţiunii agenţilor patogeni externi şi realizează la suprafaţa corpului şi a mucoaselor un scut energetic protector.

Meridianul Plămân este un meridian Yin, responsabil de metabolismul apei, controlează respiraţia, asigură oxigenarea, supraveghează stratul exterior de protecţie şi dirijează Wei Qi.

Dacã esenţa plămânilor este slăbită, atunci individul are o imunitate scãzutã şi este vulnerabil în faţa agenţilor patogeni externi. Factorii externi responsabili de apariţia bolilor sunt Cele Şase Schimbări Climatice: vântul, frigul, uscăciunea, umezeala, focul, căldura verii.

Meridianul Trei Focare este un meridian Yang cu rol important în imunitatea dobândită şi metabolismul fluidelor. Prin stimularea unor puncte de electropunctură situate pe meridianele energetice Plămân, Trei Focare, precum şi a unor puncte speciale asociate ce aparţin altor meridiane se consolidează imunitatea dobândită.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *